FRUNZÓS, -OÁSĂ, frunzoși, -oase, adj. Cu frunze multe și dese. – Frunză + suf. -os.

FRUNZÓS, -OÁSĂ, frunzoși, -oase, adj. Cu frunze multe și dese. – Frunză + suf. -os.

FRUNZÓS, -OÁSĂ, frunzoși, -oase, adj. Cu frunze multe și dese. Fugi, Urîte! baba zice, Peste codrul cel frunzos, În pustiu întunecos. ALECSANDRI, P. A. 37. Cîțiva paltini mari și frunzoși formau un verde oazis (= oază) chiar lîngă cărare. id. PR. 281. Jelui-m-aș și n-am cui, Jelui-m-aș codrului, Codrului frumosului, Codrului umbrosului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 192.

frunzós adj. m., pl. frunzóși; f. frunzoásă, pl. frunzoáse

frunzós adj. m., pl. frunzóși; f. sg. frunzoásă, pl. frunzoáse

FRUNZÓS adj. (BOT.) (pop.) foios.

FRUNZÓS adj. v. stufos, tufos.

FRUNZÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are (multe) frunze; cu (multe) frunze. /frunză + suf. ~os

frunzos a. acoperit cu frunze: copaciu frunzos.

frunzós, -oásă adj. Cu multe frunze: pom frunzos.

FRUNZOS adj. (BOT.) (pop.) foios.

frunzos adj. v. STUFOS. TUFOS,