FRUGIVÓR, -Ă, frugivori, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care se hrănește în special cu fructe. – Din fr. frugivore.

FRUGIVÓR, -Ă, frugivori, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care se hrănește în special cu fructe. – Din fr. frugivore.

frugivór adj. m., s. m., pl. frugivóri; adj. f., s. f. frugivóră, pl. frugivóre

frugivór adj. m., s. m., pl. frugivóri; f. sg. frugivóră, pl. frugivóre

FRUGIVÓR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu fructe. [< fr. frugivore, cf. lat. frux – fruct, vorare – a devora].

FRUGIVÓR, -Ă adj., s. m. f. (animal) care se hrănește cu fructe; carpofag, fructivor. (< fr. frugivore)

FRUGIVÓR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre animale) Care se hrănește, mai ales, cu fructe. /<fr. frugivore

frugivor a. care se hrănește cu fructe, cu vegetale: animale frugivore.

*frugivór, -óră adj. (fr. frugivore, d. lat. frugivorus, d. frux [V. frugal] și -vŏrus din carnivorus). Mîncător de vegetale și, în general, de fructe: veverița e frugivoră. Subst. Un frugivor. V. vegetarian.

FRUGI- „roade, fructe”. ◊ L. frux, frugis „roadă, fruct” > fr. frugi-, engl. id. > rom. frugi-. □ ~fer (v. -fer), adj., care produce fructe; ~vor (v. -vor), adj., (despre animale) care se hrănește cu fructe.