Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru fraza

FRAZ├ü, frazez, vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate ├«n eviden╚Ť─â, la executarea unei buc─â╚Ťi, ritmul frazei muzicale; a face s─â se desprind─â ├«n mod distinct p─âr╚Ťile care compun ideea muzical─â. ÔÇô Din fr. phraser.
FR├üZ─é, fraze, s. f. 1. Unitate sintactic─â alc─âtuit─â din dou─â sau mai multe propozi╚Ťii, care se afl─â ├«n raport de coordonare sau de subordonare, exprim├ónd una sau mai multe judec─â╚Ťi. ÔÖŽ Fel de exprimare. 2. (├Än sintagma) Fraz─â muzical─â = unitate muzical─â alc─âtuit─â dintr-o succesiune de sunete cu un sens expresiv propriu. ÔÇô Din fr. phrase, lat. phrasis.
FRAZ├ü, frazez, vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate ├«n eviden╚Ť─â, la executarea unei buc─â╚Ťi, ritmul frazei muzicale; a face s─â se desprind─â ├«n mod distinct p─âr╚Ťile care compun ideea muzical─â. ÔÇô Din fr. phraser.
FR├üZ─é, fraze, s. f. 1. ├Ämbinare de propozi╚Ťii, care se afl─â ├«n raport de coordonare sau de subordonare, exprim├ónd una sau mai multe judec─â╚Ťi. ÔÖŽ Fel de exprimare. 2. (├Än sintagma) Fraz─â muzical─â = unitate muzical─â alc─âtuit─â dintr-o succesiune de sunete cu un sens expresiv propriu. ÔÇô Din fr. phrase, lat. phrasis.
FRAZ├ü, frazez, vb. I. Intranz. A scoate ├«n eviden╚Ť─â, la executarea unei buc─â╚Ťi, ritmul frazei muzicale, a face s─â se desprind─â ├«n mod distinct p─âr╚Ťile care compun ideea muzical─â. Era pianist─â ╚Öi nu tocmai mediocr─â, descifra sigur ╚Öi fraza cu gust ╚Öi pricepere. CARAGIALE, N. F. 100.
FR├üZ─é, fraze, s. f. 1. (Gram.) ├Ämbinare de propozi╚Ťii, aflate ├«ntre ele ├«n raport de coordonare sau de subordonare ╚Öi exprim├«nd una sau mai multe judec─â╚Ťi. Limba scrierilor biserice╚Öti se deosebea de limba vorbit─â prin frazele sale lungi ╚Öi greoaie. ROSETTI, S. L. 18. Titu Herdelea se sp─âim├«nt─â. ├Äl durea numai ├«nchipuirea c─â va r─âm├«nea iar─â╚Öi singur, cu articolul neterminat, ├«n c─âutarea frazei de efect. REBREANU, R. I 246. Fraza se deschidea, se l─ârgea, ├«ntr-o bog─â╚Ťie de cuvinte sonore, puternice, emo╚Ťionante. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 11. ÔÖŽ Fel de exprimare. Azi, c├«nd fraza lustruit─â nu ne poate ├«n╚Öela. EMINESCU, O. I 151. 2. (├Än expr.) Fraz─â muzical─â = succesiune de sunete alc─âtuind un tot unitar (motiv sau melodie).
frazá (a ~) vb., ind. prez. 3 frazeáză
fráză s. f., g.-d. art. frázei; pl. fráze
fraz├í vb., ind. prez. 1 sg. fraz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. fraze├íz─â
fráză s. f., g.-d. art. frázei; pl. fráze
FRAZ├ü vb. I. tr. A scoate ├«n eviden╚Ť─â ritmul frazei muzicale la executarea unei buc─â╚Ťi. [< fr. phraser].
FR├üZ─é s.f. 1. (Gram.) Unitate sintactic─â constituit─â din dou─â sau mai multe propozi╚Ťii aflate ├«ntre ele ├«n raport de coordonare sau de subordonare; (p. restr.) propozi╚Ťie. ÔÖŽ Mod de exprimare. 2. Fraz─â muzical─â = succesiune de sunete muzicale care formeaz─â o unitate. [< fr. phrase, it. frase, cf. gr. phrasis].
FRAZ├ü vb. tr. 1. a scoate ├«n eviden╚Ť─â ritmul frazei muzicale la executarea unei buc─â╚Ťi. 2. (ir.) a vorbi, a scrie afectat. (< fr. phraser)
FR├üZ─é s. f. 1. unitate sintactic─â din dou─â sau mai multe propozi╚Ťii ├«n raport de coordonare sau subordonare. 2. (muz.) unitate a discursului melodic delimitat─â de dou─â caden╚Ťe. (< fr. phrase)
FRAZEO-, -FR├üZ─é, -FRAZ├ŹE elem. ÔÇ×exprimare, vorbire, limbajÔÇŁ. (< fr. phras├ęo-, -phrase, ÔÇô phrasie, cf. gr. phrasis, -seos)
A FRAZ├ü ~├ęz tranz. (piese muzicale) A executa delimit├ónd frazele. /<fr. phraser
FR├üZ─é ~e f. 1) gram. Unitate comunicativ─â, alc─âtuit─â din dou─â sau mai multe propozi╚Ťii, aflate ├«n raport de coordonare sau de subordonare. 2): ~ muzical─â unitate muzical─â alc─âtuit─â dintr-o succesiune de sunete, ├«mbinate dup─â legile armoniei. [G.-D. frazei] /<fr. phrase, lat. phrasis
fraz─â f. 1. adunare de propozi╚Ťiuni sau de vorbe form├ónd un sens complet; 2. mod preten╚Ťios de a vorbi: a face fraze; 3. Muz. ╚Öir de sunete form├ónd un tot complet ╚Öi armonic.
*fr├íz─â f., pl. e (vgr. phr├ísis, d. phr├ízo, exprim, zic). Reuniune de propozi╚Ťiun─ş sa┼ş de vorbe care formeaz─â un ├«n╚Ťeles complet. A face fraze, a vorbi preten╚Ťios. Muz. ╚śir de sunete regular ╚Öi armonic.
*fraz├ęz v. intr. (fr. phraser). Iron. Fac fraze, torn la vorbe goale.
fraz─â (germ. Satz; fr. phrase; engl. phrase; it. frase), unitate a discursului melodic delimitat─â de dou─â caden╚Ťe (1). Tr─âs─âturile distinctive, modalit─â╚Ťile de decupare din context ╚Öi unit─â╚Ťile subordonate sau supraordonate f. sunt controversate. ├Än situa╚Ťia ├«n care motivele* componente au c├óte dou─â m─âsuri* fiecare, f. se extinde la 16 m─âsuri. F. subordoneaz─â: semifraza, grupul ╚Öi motivul ╚Öi este subordonat─â de perioad─â* ╚Öi de dubla perioad─â. F. care nu se conformeaz─â modelului structural simetric propus constituie un caz deviant. ÔÖŽ V. dÔÇÖIndy preia ╚Öi dezvolt─â teoria riemannian─â asupra f., propun├ónd ├«ns─â anumite modific─âri de ordin terminologic. ├Än concep╚Ťia lui dÔÇÖIndy ╚Öi a discipolilor s─âi de la Schola Cantorum*, f. (coinciden╚Ť─â cu f. riemannnian─â) este alc─âtuit─â din dou─â sau mai multe perioade (coinciden╚Ťe cu semifrazele riemanniene), iar acestea din urm─â din grupuri. ÔÖŽ Ast─âzi, majoritatea ╚Öcolilor muzicale (inclusiv cea rom├óneasc─â) denumesc f. unitatea melodic─â cu dimensiunea de aproximativ 4 m─âsuri care subordoneaz─â dou─â motive a c├óte dou─â m─âsuri, fiecare motiv fiind decompozabil ├«n celule*; f. se ├«ncadreaz─â astfel ├«n perioade ╚Öi, ├«n continuare, ├«n duble perioade. Este de re╚Ťinut c─â teoriile asupra f. trebuie ├«n╚Ťelese ├«n rela╚Ťie cu teoriile asupra unit─â╚Ťilor sub- ╚Öi supraordonate (motiv, perioad─â etc.). ├Än prezent f. nu mai constituie una din preocup─ârile centrale ale muzicologiei*, ├«ntruc├ót ├«n discursul melodic contemporan se construie╚Öte pe principii diferite de cele clasice. Cele mai valoroase ╚Öi mai fine preciz─âri asupra f. r─âm├ón cele ale lui H. Riemann ╚Öi V. dÔÇÖIndy.
FR├üZ─é s. f. (< fr. phrase, it. frase, cf. gr. phrasis ÔÇ×vorbireÔÇŁ): unitate sintactic─â superioar─â, constituit─â din dou─â sau mai multe propozi╚Ťii (dintre care m─âcar una, obligatoriu, principal─â) aflate ├«n raport de coordonare, ├«n raport de subordonare sau ├«n raport de coordonare ╚Öi de subordonare, ca ├«n exemplele ÔÇ×Fiul craiului, pun├óndu-i z─âbala la gur─â, ├«ncalec─â1 / ╚Öi / atunci calul odat─â zboar─â cu d├ónsul p├ón─â la nouri2 / ╚Öi / apoi se las─â jos ca o s─âgeat─âÔÇŁ3 / (Ion Creang─â); ÔÇ×Trecu grabnic ├«n vagonul solda╚Ťilor,1 / se ├«nghesui printre ╚Ť─âranii de pe coridor2 / (L. Rebreanu); ÔÇŁAr fi de dorit ├«ns─â1 / ca ostenelile acelor pu╚Ťini2 / ce se str─âduiesc pentru folosul ob╚Ötesc3 / s─â fie cunoscuteÔÇ×2 / (C. Negruzzi); ÔÇŁTot ar fi voit1 / s─â ╚Ötie2 / dac─â el trece3 / ori /nu4 /; ╚Öi / o ad├ónc─â ├«ntristare o cuprindea5 / c├ónd se ivea ├«n mintea ei g├óndul6 / c─â el ar putea7 / s─â plece mai departe8 / f─âr─â ca s─â treac─â pe aici9 / (I. Slavici). ÔŚŐ ~ incid├ęnt─â: f. intercalat─â ├«ntre propozi╚Ťiile altei f., f─âr─â leg─âtur─â sintactic─â cu acestea ╚Öi desp─âr╚Ťite de ele prin linie de pauz─â, ca de exemplu ÔÇ×Spun ÔÇô nu ╚Ötiu1 / de e a╚Öa2 ÔÇô c─â lupii... au ales o deput─â╚Ťie dintre eiÔÇŁ (C. Negruzzi). ÔŚŐ ~ ÔÇ×intercal├ít─âÔÇŁ: grup de dou─â sau mai multe propozi╚Ťii, a╚Öezate ├«ntre componentele unei propozi╚Ťii din interiorul f., legat sintactic de acestea ╚Öi desp─âr╚Ťit de ele prin virgul─â, ca de exemplu ÔÇ×Fire╚Öte1 / c─â,2 / oric├ót s-ar fi str─âduit3 / s─â-l conving─â,4 / totul ar fi fost zadarnicÔÇŁ2/. ÔŚŐ ~ echiv├│c─â: f. neclar─â, ambigu─â, confuz─â, datorat─â folosirii necorespunz─âtoare a unor cuvinte, leg─âturilor accidentale dintre acestea, g├óndirii neorganizate a vorbitorilor, ca ├«n exemplul ÔÇ×Nou─â copii, coane F─ânic─â, s─â tr─âi╚Ťi! nu mai pu╚Ťin... Statul n-are idee1 / de ce face omul acas─â...ÔÇŁ2 / (I. L. Caragiale).
-FRAZ─é ÔÇ×vorbire, exprimare, explicareÔÇŁ. ÔŚŐ gr. phrasis ÔÇ×vorbire, fel de a vorbiÔÇŁ > fr. phrase-, germ. id., engl. id. > rom. -fraz─â.

Fraza dex online | sinonim

Fraza definitie

Intrare: fraz─â (subst.)
fraz─â subst. substantiv feminin
Intrare: fraza
fraza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fraz─â (suf.)
fraz─â suf.