fotoelectric definitie

9 definiții pentru fotoelectric

FOTOELÉCTRIC, -Ă, fotoelectrici, -ce, adj. 1. (Despre emisiunea de electroni din metale) Provocat de incidența radiației luminoase. ◊ Efect fotoelectric extern = emisie de electroni de pe suprafața metalelor sau a semiconductoarelor, sub acțiunea iluminării. Efect fotoelectric intern = creșterea conductibilității electrice a unui semiconductor sub acțiunea iluminării. 2. Referitor la efectul fotoelectric extern sau intern; bazat pe aceste efecte. ◊ Celulă fotoelectrică = dispozitiv bazat pe efectul fotoelectric, cu ajutorul căruia energia luminoasă se transformă în energie electrică; fotodiodă, fotocelulă. [Pr.: -to-e-] – Din fr. photoélectrique.
FOTOELÉCTRIC, -Ă, fotoelectrici, -ce, adj. 1. (Despre emisiunea de electroni din metale) Provocat de incidența radiației luminoase. ◊ Efect fotoelectric extern = emisie de electroni de pe suprafața metalelor sau a semiconductoarelor, sub acțiunea iluminării. Efect fotoelectric intern = punerea în libertate, în masa unui semiconductor, a purtătorilor de sarcini sub acțiunea iluminării. 2. Referitor la efectul fotoelectric extern sau intern; bazat pe aceste efecte. ◊ Celulă fotoelectrică = element de circuit electric, cu doi electrozi, care se bazează pe efectul fotoelectric și care lasă să treacă prin el un curent electric de intensitate mai mare sau mai mică; fotodiodă, fotocelulă. [Pr.: -to-e-] – Din fr. photoélectrique.
FOTOELÉCTRIC, -Ă, fotoelectrici, -e, adj. (Despre emisiunea de electroni din metale) Provocat de incidența radiației luminoase. ◊ Celulă fotoelectrică = fotoelement.
fotoeléctric adj. m., pl. fotoeléctrici; f. fotoeléctrică, pl. fotoeléctrice
fotoeléctric adj. → electric
FOTOELÉCTRIC, -Ă adj. Care se referă la fenomene electrice și luminoase. ◊ Celulă fotoelectrică = aparat care transformă energia luminoasă în energia unor curenți electrici; fotocelulă. [< fr. photoélectrique].
FOTOELÉCTRIC, -Ă adj. (despre emisiunea de electroni din metale) provocat de incidența radiației luminoase. ♦ efect ~ = emisiune de electroni de către metale sau semiconductori sub acțiunea luminii; celulă ~ă = element de circuit electric, cu doi electrozi, care se bazează pe efectul fotoelectric; fotocelulă. (< fr. photoélectrique)
FOTOELÉCTRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de fenomenele electrice și de lumină; propriu fenomenelor electrice și de lumină. ◊ Celulă ~că aparat folosit în cinematografie și televiziune, care transformă energia luminoasă în energie electrică. Efect ~ fenomen de emisiune a electronilor sub influența luminii vizibile sau a razelor gama. /<fr. photoélectrique
MITRALIERĂ FOTOELECTRICĂ dispozitiv pentru antrenarea piloților în executarea corectă a tragerilor în luptele aeriene, fără a consuma muniție. Mitraliera fotoelectrică e compusă dintr-un aparat de fotografiat instalat cu obiectivul în axul avionului de vânătoare sau vânătoare-bombardament, fiind în legătură cu butonul de declanșare a rachetelor sau de deschidere a focului tunurilor sau a mitralierelor de bord, care înregistrează pe film momentul deschiderii focului de către pilot. După prelucrarea filmului se poate stabili cu ajutorul unor aparate corectitudinea tragerii (distanța de deschidere a focului și unghiul sub care s-a deschis focul). Sin. fotomitralieră.

fotoelectric dex

Intrare: fotoelectric
fotoelectric adjectiv