Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru focar

FOC├üR, focare, s. n. 1. Punct ├«n care se ├«nt├ólnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentil─â, oglind─â etc.) pe care au c─âzut raze paralele. ÔŚŐ Focar real = punctul ├«n care se str├ónge un fascicul de lumin─â convergent, ob╚Ťinut prin reflexia pe o oglind─â sau prin refrac╚Ťia printr-o lentil─â a unui fascicul luminos paralel. Focar virtual = punctul din care par c─â izvor─âsc razele unui fascicul de lumin─â divergent, ob╚Ťinut prin trecerea unui fascicul luminos paralel printr-o lentil─â divergent─â. 2. (Geom.) Fiecare dintre cele dou─â puncte din planul unei curbe ale c─âror distan╚Ťe p├ón─â la punctele curbei dau o sum─â, o diferen╚Ť─â sau un produs constant. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â puncte ale c─âror distan╚Ťe p├ón─â la punctele unei suprafe╚Ťe dau o sum─â, o diferen╚Ť─â sau un produs constant. 3. Parte a cuptoarelor, a cazanelor de abur sau a instala╚Ťiilor de ├«nc─âlzit ├«n care se produce arderea combustibilului. 4. (Geol.; ├«n sintagmele) Focar magmatic = bazin magmatic. Focar seismic = hipocentru. 5. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare ╚Öi de r─âsp├óndire (a unor ac╚Ťiuni, idei, sentimente etc.). 6. (Med.; ├«n sintagma) Focar de infec╚Ťie = centru al unui proces inflamator, loc ├«n care se colecteaz─â puroiul; loc de unde se pot r─âsp├óndi microbi ce provoac─â infec╚Ťii; p. ext. loc murdar, ne├«ngrijit. 7. (├Änv. ╚Öi pop.) Fochist. ÔÇô Foc1 + suf. -ar (dup─â fr. foyer).
FOC├üR, focare, s. n. 1. Punct ├«n care se ├«nt├ólnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentil─â, oglind─â, etc.) pe care au c─âzut raze paralele. ÔŚŐ Focar real = punctul ├«n care se str├ónge un fascicul de lumin─â convergent, ob╚Ťinut prin reflexia pe o oglind─â sau prin refrac╚Ťia printr-o lentil─â a unui fascicul luminos paralel. Focar virtual = punctul din care par c─â izvor─âsc razele unui fascicul de lumin─â divergent, ob╚Ťinut prin trecerea unui fascicul luminos paralel printr-o lentil─â divergent─â. 2. (Geom.) Fiecare dintre cele dou─â puncte din planul unei curbe ale c─âror distan╚Ťe p├ón─â la punctele curbei dau o sum─â, o diferen╚Ť─â sau un produs constant. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â puncte ale c─âror distan╚Ťe p├ón─â la punctele unei suprafe╚Ťe dau o sum─â, o diferen╚Ť─â sau un produs constant. 3. Parte a cuptoarelor, a c─âld─ârilor de abur sau a instala╚Ťiilor de ├«nc─âlzit ├«n care se produce arderea combustibilului. 4. (Geol.; ├«n sintagmele) Focar magmatic = bazin magmatic. Focar seismic = hipocentru. 5. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare ╚Öi de r─âsp├óndire (a unor ac╚Ťiuni, idei, sentimente etc.). 6. (Med.; ├«n sintagma) Focar de infec╚Ťie = centru al unui proces inflamator, loc ├«n care se colecteaz─â puroiul; loc de unde se pot r─âsp├óndi microbi provocatori de infec╚Ťii; p. ext. loc murdar, ne├«ngrijit. 7. (├Änv. ╚Öi pop.) Fochist. ÔÇô Foc1 + suf. -ar (dup─â fr. foyer).
FOC├üR, focare, s. n. 1. (Fiz.) Punct ├«n care se ├«nt├«lnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentil─â, oglind─â etc.) pe care au c─âzut raze paralele. 2. (Geom.) Fiecare dintre cele dou─â puncte din planul unei curbe ale c─âror distan╚Ťe p├«n─â la punctele curbei dau o sum─â, o diferen╚Ť─â sau un produs constant. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â puncte ale c─âror distan╚Ťe p├«n─â la punctele unei suprafe╚Ťe dau o sum─â, o diferen╚Ť─â sau un produs constant. 3. Partea cuptoarelor, a c─âld─ârilor de abur sau a instala╚Ťiilor de ├«nc─âlzit, ├«n care se produce arderea combustibilului. 4. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare ╚Öi r─âsp├«ndire al unor ac╚Ťiuni, idei, sentimente etc. C─âminele culturale ├«nfiin╚Ťate la sate, bibliotecile populare, cursurile populare, asocia╚Ťiile pentru r─âsp├«ndirea ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii au devenit adev─ârate focare de r─âsp├«ndire a ╚Ötiin╚Ťei de carte. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2632. Genova devenise focarul de unde se r─âsp├«ndea ideea de unitate ├«n toat─â Peninsula Apenin─â. GHICA, S. A. 151. 5. (├Än expr.) Focar de infec╚Ťie = a) centru al unui proces inflamator, loc ├«n care se colecteaz─â puroiul. Amigdalele purulente s├«nt un focar de infec╚Ťie; b) loc de unde se pot r─âsp├«ndi microbi provocatori de infec╚Ťii; p. ext. loc murdar, ne├«ngrijit. 6. (├Änvechit ╚Öi popular) Fochist.
focár s. n., pl. focáre
focár s. n., pl. focáre
FOCÁR s. focar magmatic v. bazin magmatic; focar seismic v. hipocentru.
FOCÁR s. v. centru, fochist.
FOC├üR s.n. 1. Punct ├«n care se reunesc razele luminoase emanate de o anumit─â surs─â luminoas─â ╚Öi care sunt reflectate sau refractate de un sistem optic. 2. Punct ├«n care se reunesc razele vectoare ale unei curbe. 3. Parte a unei ma╚Öini, a unui aparat sau a unei instala╚Ťii de ├«nc─âlzit ├«n care se produce arderea combustibilului. 4. (Fig.) Centru, loc unde se str├óng ╚Öi de unde se r─âsp├óndesc anumite idei, influen╚Ťe etc. 5. Focar de infec╚Ťie = centru al unui proces inflamator; loc din care se r─âsp├ónde╚Öte o anumit─â boal─â; (p. ext.) loc murdar. [< foc + -ar, lat. focarium ÔÇô surs─â de c─âldur─â, dup─â fr. foyer].
FOC├üR s. n. 1. punct ├«n care se reunesc razele luminoase emanate de o anumit─â surs─â luminoas─â ╚Öi care sunt reflectate sau refractate de un sistem optic. 2. punct ├«n care se reunesc razele vectoare ale unei curbe. 3. parte a unei ma╚Öini, a unui aparat sau a unei instala╚Ťii de ├«nc─âlzit ├«n care se produce arderea combustibilului. 4. (fig.) centru, loc unde se str├óng ╚Öi de unde se r─âsp├óndesc anumite idei, influen╚Ťe etc. 5. centru al unui proces inflamator; loc din care se r─âsp├ónde╚Öte o anumit─â boal─â. (dup─â fr. foyer)
FOC├üR ~e n. 1) Punct de ├«nt├ólnire a razelor luminoase convergente, reflectate sau refractate de un sistem optic. 2) geom. Punct de reunire a razelor vectoare ale unei curbe. 3) Parte a unei instala╚Ťii de ├«nc─âlzit ├«n care are loc arderea combustibilului. 4) fig. Centru de concentrare ╚Öi de r─âsp├óndire a unor idei sau influen╚Ťe. ~ de ╚Ötiin╚Ť─â. /foc + suf. ~ar
foc├ír2, foc├íre, s.n. (├«nv.) 1. foc mare (├«n care se ardeau os├óndi╚Ťii); rug. 2. (fig.) nenorocire, amar.
focar n. 1. locul de concentrare a razelor: focar de lentil─â, de oglind─â; 2. fig. locul de unde radiaz─â c─âldura, lumina, centrul de unde se r─âsp├óndesc cuno╚Ötin╚Ťele, gustul.
*foc├ír m. (d. foc). Fochist S. n., pl. e. Fiz. (V. foa─şer). Punctu din care pleac─â razele luminoase. Punctu ├«n care se centreaz─â razele: focar de lentil─â, de oglind─â. Fig. Centru activ, sedi┼ş principal: focaru rebeliuni, focar de microb─ş, de boale. Focarele une─ş elipse, cele do┼ş─â puncte care servesc a o descrie.
focar s. v. CENTRU. FOCHIST.
FOCAR SEISMIC s. (GEOL.) hipocentru.

Focar dex online | sinonim

Focar definitie

Intrare: focar
focar substantiv neutru