Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru fluorescent

FLUORESC├ëNT, -─é, fluorescen╚Ťi, -te, adj. Care prezint─â fluorescen╚Ť─â; bazat pe fluorescen╚Ť─â. ÔŚŐ Tub fluorescent = izvor de lumin─â bazat pe principiul desc─ârc─ârii electrice ├«ntr-un amestec de gaze ╚Öi vapori de mercur aflat ├«ntr-un tub de sticl─â. [Pr.: flu-o-] ÔÇô Din fr. fluorescent.
FLUORESC├ëNT, -─é, fluorescen╚Ťi, -te, adj. Care prezint─â fluorescen╚Ť─â; bazat pe fluorescen╚Ť─â. ÔŚŐ Tub fluorescent = izvor de lumin─â bazat pe principiul desc─ârc─ârii electrice ├«ntr-un amestec de gaze ╚Öi vapori de mercur aflat ├«ntr-un tub de sticl─â. [Pr.: flu-o-] ÔÇô Din fr. fluorescent.
FLUORESC├ëNT, -─é, fluorescen╚Ťi, -te, adj. Care prezint─â fluorescen╚Ť─â. Petrolul lampant este fluorescent. ÔŚŐ Tub fluorescent = izvor de lumin─â const├«nd dintr-un tub de sticl─â cu vapori de mercur care, sub influen╚Ťa unei desc─ârc─âri electrice, produc radia╚Ťii ultraviolete ╚Öi ac╚Ťioneaz─â asupra substan╚Ťei fluorescente depuse pe pere╚Ťii interiori ai tubului, f─âc├«nd ca aceasta s─â produc─â lumin─â. Problema construc╚Ťiei de tuburi fluorescente la noi ├«n ╚Ťar─â a fost ridicat─â de necesit─â╚Ťile produc╚Ťiei industriale. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/5.
fluoresc├ęnt (flu-o-) adj. m., pl. fluoresc├ęn╚Ťi; f. fluoresc├ęnt─â, pl. fluoresc├ęnte
fluoresc├ęnt adj. m. (sil. flu-o-), pl. fluoresc├ęn╚Ťi; f. sg. fluoresc├ęnt─â, pl. fluoresc├ęnte
FLUORESC├ëNT, -─é adj. Care devine luminos sub ac╚Ťiunea unei lumini exterioare; care prezint─â fluorescen╚Ť─â. ÔŚŐ Tub fluorescent = izvor de lumin─â bazat pe principiul desc─ârc─ârii electrice ├«n vapori de mercur afla╚Ťi ├«ntr-un tub de sticl─â. [Pron. flu-o-res-cent. / < fr. fluorescent].
FLUORESC├ëNT, -─é adj. (despre substan╚Ťe) care prezint─â fluorescen╚Ť─â; bazat pe fluorescen╚Ť─â. ÔÖŽ tub ~ = izvor de lumin─â bazat pe principiul desc─ârc─ârii electrice ├«n vapori de mercur afla╚Ťi ├«ntr-un tub de sticl─â. (< fr. fluorescent)
FLUORESC├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care prezint─â fluorescen╚Ť─â; bazat pe fluorescen╚Ť─â. Corp ~. ÔŚŐ Tub ~ surs─â de lumin─â bazat─â pe principiul desc─ârc─ârii ├«ntr-un amestec de gaze ╚Öi vapori de mercur, afla╚Ťi ├«n interiorul unui tub de sticl─â. [Sil. flu-o-] /<fr. fluorescent
*fluoresc├ęnt, -─â adj. (d. fluor, dup─â opalescent, delic┼şescent). Fiz. Care are fluorescen╚Ť─â.
r├│╚Öu-fluoresc├ęnt adj. inv. 1967 Ro╚Öu electric v. roz-electric (din ro╚Öu + fluorescent)

Fluorescent dex online | sinonim

Fluorescent definitie

Intrare: fluorescent
fluorescent adjectiv
  • silabisire: flu-o-