fluorescent definitie

10 definiții pentru fluorescent

FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescent.
FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescent.
FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență. Petrolul lampant este fluorescent. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină constînd dintr-un tub de sticlă cu vapori de mercur care, sub influența unei descărcări electrice, produc radiații ultraviolete și acționează asupra substanței fluorescente depuse pe pereții interiori ai tubului, făcînd ca aceasta să producă lumină. Problema construcției de tuburi fluorescente la noi în țară a fost ridicată de necesitățile producției industriale. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/5.
fluorescént (flu-o-) adj. m., pl. fluorescénți; f. fluorescéntă, pl. fluorescénte
fluorescént adj. m. (sil. flu-o-), pl. fluorescénți; f. sg. fluorescéntă, pl. fluorescénte
FLUORESCÉNT, -Ă adj. Care devine luminos sub acțiunea unei lumini exterioare; care prezintă fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. [Pron. flu-o-res-cent. / < fr. fluorescent].
FLUORESCÉNT, -Ă adj. (despre substanțe) care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ♦ tub ~ = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice în vapori de mercur aflați într-un tub de sticlă. (< fr. fluorescent)
FLUORESCÉNT ~tă (~ți, ~te) Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. Corp ~.Tub ~ sursă de lumină bazată pe principiul descărcării într-un amestec de gaze și vapori de mercur, aflați în interiorul unui tub de sticlă. [Sil. flu-o-] /<fr. fluorescent
*fluorescént, -ă adj. (d. fluor, după opalescent, delicŭescent). Fiz. Care are fluorescență.
róșu-fluorescént adj. inv. 1967 Roșu electric v. roz-electric (din roșu + fluorescent)

fluorescent dex

Intrare: fluorescent
fluorescent adjectiv
  • silabisire: flu-o-