Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru florar

FLOR├üR, (1) florari, s. m., (2) s. m., (3) florare, s. n. 1. S. m. Persoan─â care cultiv─â sau vinde flori. 2. S. m. Numele popular al lunii mai4. 3. S. n. Instrument confec╚Ťionat din lemn, tabl─â sau celuloid, care prezint─â curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) flor├ęr s. m.] ÔÇô Floare + suf. -ar.
FLORÉR s. m. v. florar.
FLOR├üR, (2) s. m., (1) florari, s. m., (3) florare, s. n. 1. S. m. Persoan─â care cultiv─â sau vinde flori. 2. S. m. Numele popular al lunii mai4. 3. S. n. Instrument confec╚Ťionat din lemn, tabl─â sau celuloid, care prezint─â curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) flor├ęr s. m.] ÔÇô Floare + suf. -ar.
FLORÉR s. m. v. florar.
FLORÁR1, (1) florari, s. m. 1. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. Nume popular dat lunii mai (sau, mai rar, lunii aprilie). Trece-n car pe cer florar, Soare poartă-n inelar. TOMA, C. V. 285.
FLOR├üR2, florare, s. n. Instrument confec╚Ťionat din lemn, tabl─â sau celuloid, care prezint─â curbe variate ╚Öi e folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane.
florár2 (persoană) s. m., pl. florári
florár3 (instrument) s. n., pl. floráre
florár1 (rar) (luna mai) s. m., g.-d. lui florár
florár (persoană) s. m., pl. florári
florár (instrument) s. n., pl. floráre
florár (luna mai) s. m.
FLORÁR s. 1. grădinar, horticultor. (~ul cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ul vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.)
FLORÁR s. v. mai.
FLORÁR s. n. pistolet (2). (< flori- + -ar)
FLORÁR3 ~i m. 1) Cultivator de flori. 2) Vanzător de flori. /floare + suf. ~ar
FLORÁR2 ~e n. Instrument de desen pentru trasarea liniilor curbe. /floare + suf. ~ar
FLORÁR1 m. pop. A cincea lună a anului; mai. /floare + suf. ~ar
florár, floráre, s.n. (reg.) burghiu, sfredel.
florar m. 1. cultivator sau vânzător de flori; 2. numele popular al lunei Maiu (sau luna florilor).
flor├ír m. Cultivator sa┼ş v├«nz─âtor de flor─ş. Numele popular al lu─ş Ma─ş. V. frunzar.
FLORAR s. 1. grădinar, horticultor. (~ cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.)
florar s. v. MAI.
flor├ír, s.m. ÔÇô Denumirea popular─â a lunii mai; frunzar, luna ierburilor. ÔÇô Din floare + -ar.

Florar dex online | sinonim

Florar definitie

Intrare: florar (lun─â)
florar 1 s.m. admite vocativul substantiv masculin
florer substantiv masculin (numai) singular
Intrare: florar (persoan─â)
florar 1 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: florar (instrument)
florar 2 s.n. substantiv neutru