Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru fionc

fionc sn vz fiong
fiong sn [At: ALECSANDRI, T. 1270 / V: ~nc / Pl: ~uri] 1 (Îrg) Fundă (făcută din panglici cu ciucuri) purtată de femei ca podoabă (pe cap). 2 (Bot) Saschiu (Vinca herbacea). 3 (Bot) Saschiu (Vinca minor).
FIÓNC s. n. v. fiong.
FI├ôNG, fionguri, s. n. (├Änv. ╚Öi reg.) Fund─â (f─âcut─â din panglici cu ciucuri) purtat─â de femei ca podoab─â (pe cap). [Var.: fi├│nc s. n.] ÔÇô Din ngr. fi├│nkos, tc. fiyonga.
FIÓNC s. n. v. fiong.
FI├ôNG, fionguri, s. n. (├Änv. ╚Öi reg.) Fund─â (f─âcut─â din panglici cu ciucuri) purtat─â de femei ca podoab─â (pe cap). [Var.: fi├│nc s. n.] ÔÇô Din ngr. fi├│nkos, tc. fiyonga.
FIONC s. n. v. fiong.
FIONG, fionguri, s. n. Fund─â f─âcut─â din panglici (de obicei cu ciucuri) ╚Öi folosit─â ca podoab─â. O fat─â ├«nalt─â, sub╚Ťire... cu o coad─â groas─â de aur pe spate, legat─â cu un fiong albastru. IBR─éILEANU, A. 25. Se opri dinaintea unei oglinzi, unde se pref─âcu c─â-╚Öi ├«ndreapt─â ╚Öi-╚Öi mai resfir─â leg─âtoarea lat─â de la g├«t, ├«ntocmit─â subt b─ârbie ├«ntr-un mare fiong auriu. HOGA╚ś, M. N. 31. Kera Varvara poart─â testemel? ÔÇô Poart─â... cu fiong mare pe ureche. ALECSANDRI, T. 1270. ÔÇô Variant─â: fionc (SADOVEANU, O. IV 97) s. n.
fiong (înv., reg.) s. n., pl. fiónguri (fion-)
fiong s. n., pl. fi├│nguri
fi├│ng (fi├│nguri), s. n. ÔÇô 1. Nod, la╚Ť de panglici. ÔÇô 2. Saschiu (Vinca herbacea). ÔÇô Mr. fiongu. Ngr. ¤ć╬╣¤î╬╗╬╗╬┐(¤é) (Tiktin; DAR; G├íldi 191), care provine din it. fiocco ÔÇ×slabÔÇŁ.
FIONG ~uri n. Fund─â confec╚Ťionat─â din panglici cu ciucuri, purtat─â de femei ca podoab─â. [Sil. fi-ong] /< ngr. fiongos, turc. fiyonga
fióng, fiónguri, s.n. (înv. și reg.) 1. fundă (făcută din panglici și ciucuri) purtată de femei ca podoabă pe cap. 2. plantă erbacee cu tulpini întinse pe pământ, cu flori albastre, roșii sau albe și cu frunze lucioase; saschia.
fiong n. Mold. nod cu ciucuri: cu fiong mare pe ureche AL. [It. FIOCCO, printrÔÇÖun intermediar grec modern].
f─şonc n., pl. ur─ş (ngr. f─ş├│ngos, d. it. fiocco, mo╚Ť, c─şuf). Mold. Fund─â, nod elegant f─âcut dintrÔÇÖo cordic─â. ÔÇô Pop. ╚Öi f─şong (ca frang ├«ld. franc).

Fionc dex online | sinonim

Fionc definitie

Intrare: fiong
fiong substantiv neutru
fionc
Intrare: fionc
fionc