Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru filigranare

filigrana vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: fr filigraner] 1 A prelucra un metal pre╚Ťios sub form─â de filigran (1). 2 A aplica un filigran (2) ├«n timpul fabric─ârii h├órtiei.
filigranare sf [At: DN3 / Pl: ~n─âri / E: filigrana] 1 Prelucrare a unui metal pre╚Ťios sub form─â de filigran (1) ╚śi: (rar) filigranat1 (1). 2 Aplicare a unui filigran (2) ├«n timpul fabric─ârii h├órtiei ╚śi: (rar) filigranat1 (2).
FILIGRAN├ü, filigranez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un metal pre╚Ťios sub form─â de filigran (1). 2. A aplica un filigran (2) ├«n timpul fabric─ârii h├órtiei. ÔÇô Din fr. filigraner.
FILIGRAN├üRE, filigran─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a filigrana ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. filigrana.
FILIGRAN├ü, filigranez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un metal pre╚Ťios sub form─â de filigran (1). 2. A aplica un filigran (2) ├«n timpul fabric─ârii h├órtiei. ÔÇô Din fr. filigraner.
FILIGRAN├üRE, filigran─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a filigrana ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. filigrana.
filigraná (a ~) (-li-gra-) vb., ind. prez. 3 filigraneáză
filigranáre (-li-gra-) s. f., g.-d. art. filigranắrii; pl. filigranắri
filigran├í vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. filigran├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. filigrane├íz─â
filigranáre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. filigranării; pl. filigranări
FILIGRANÁ vb. I. tr. A lucra un obiect în filigran. [< fr. filigraner].
FILIGRAN├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a filigrana. [< filigrana].
FILIGRANÁ vb. tr. 1. a lucra un obiect în filigran (1). 2. a imprima un filigran (2) la fabricarea hârtiei. (< fr. filigraner)
A FILIGRAN├ü ~├ęz tranz. 1) (bijuterii sau obiecte de podoab─â) A lucra cu filigran. 2) (h├órtie) A ├«nzestra cu filigran. /<fr. filigraner

Filigranare dex online | sinonim

Filigranare definitie

Intrare: filigrana
filigrana verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gra-
Intrare: filigranare
filigranare substantiv feminin
  • silabisire: -gra-