fero- [At: DN³ / V: feri- / E: fr ferro-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Care conține) fier. 3 De fier. 4 Feros.

ferobacter sm [At: DN³ / V: ~ie sf E: fr ferrobacter] Bacterie care eliberează energie prin oxidarea sărurilor feroase, transformându-le în combinații ferice.

FEROBACTÉR s.m. Bacterie care eliberează energie prin oxidarea sărurilor feroase, transformându-le în combinații ferice. [Var. ferobacterie s.f. / < fr. ferrobactér].

FEROBACTÉR s. m. bacterie care eliberează energie prin transformarea sărurilor feroase în săruri ferice. (< fr. ferrobactér)

FERO- „fier, feros, săruri feroase”. ◊ L. ferrum „fier” > fr. ferro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. fero-. □ ~bacter (v. -bacter), s. m., tip de bacterie care eliberează energie prin oxidarea sărurilor feroase; ~citocrom (v. cito-, v. -crom), s. m., citocrom redus, în care ionul de fier are două sarcini pozitive; ~liză (v. -liză), s. f., proces pedogenetic de oxidare și reducere, constînd în reacții de schimb cationic în care este implicat fierul; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a fierului în tratamentul unor afecțiuni provocate de diminuarea pigmenților pielii; ~tipie (v. -tipie), s. f., procedeu de reproducere fotografică în care materialul sensibil este o emulsie de colodiu fixată pe o tablă smălțuită.

ferobactér s. n., pl. ferobacterii – v. ferobacter [MDN] (gen și formă de pl. prin analogie cu acetobacter).