feletic sn [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~ice / E: nct] Feleștioc (1).

feletíc n., pl. e (ung. Cp. cu felegă, peleg și peletic). Munt. Cîrpă, zdreanță. – Și flentíc, zdreanță (Răsadu 1, 62), și flintíc (Munt. est), petic, în Trans. „limba anterioară pin care intră cureaŭa la cĭoarecĭ”.