Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru familie

familie sf [At: PRAVILA (1814), 143/16 / V: (reg) f─âm~, (├«nv) ~mel~ / Pl: ~ii / E: lat familia, it famiglia (cu unele sensuri ale fr famille)] 1 Totalitate a persoanelor unite prin leg─âturi de s├ónge sau prin alian╚Ť─â. 2 So╚Ťul, so╚Ťia ╚Öi copiii lor. 3 (Pop; prc) So╚Ťia ╚Öi copiii cuiva. 4 (├Äs) ~ mare (sau grea) Cas─â cu mul╚Ťi copii. 5 (├Äs) Aer de ~ Fizionomie caracteristic─â unui grup de persoane ├«nrudite prin s├ónge. 6 (Jur; ├«s) Consiliu de ~ Consiliu instituit de autorit─â╚Ťile judec─âtore╚Öti pentru a ap─âra interesele minorilor. 7 Totalitate a persoanelor care se trag dintr-un str─âmo╚Ö comun Si: cas─â (43), descenden╚Ť─â, neam. 8 (├Äs) Om (sau fat─â, b─âiat) de ~ (bun─â) Persoan─â apar╚Ťin├ónd unei familii (7) de calitate sau bine situate social. 9 (├«vp; lpl) Boieri. 10 Dinastie. 11 (├Än Roma antic─â) Totalitate a persoanelor din aceea╚Öi cas─â, aflate sub autoritatea lui ÔÇ×pater familiasÔÇŁ, c─âruia ├«i revenea responsabilitatea juridic─â asupra lor. 12 Grup de mai multe fiin╚Ťe, cu origine comun─â. 13 (├Äs) ~ de albine Totalitate a albinelor dintr-un stup (matc─â, albine lucr─âtoare ╚Öi tr├óntori). 14 (Fig) Grup mare de oameni, de popoare etc. cu interese ╚Öi idealuri comune. 15 (Bot; Zlg) Categorie sistematic─â inferioar─â ordinului, ce cuprinde genuri de organisme cu caractere comune. 16 (Lin; ├«s) ~ de cuvinte Grup de cuvinte, derivate ╚Öi compuse, formate de la acela╚Öi cuv├ónt de baz─â. 17 (Lin; ├«s) ~ de limbi Grup de limbi care provin dintr-o limb─â comun─â ini╚Ťial─â. 18 (Fiz; ├«s) ~ radioactiv─â Ansamblu format dintr-un element radioactiv ini╚Ťial ╚Öi toate elementele rezultate din acesta prin dezintegr─âri succesive. 19 (Mat) Mul╚Ťime de drepte, curbe sau suprafe╚Ťe ale c─âror ecua╚Ťii se deosebesc doar prin valoarea unor parametri.
f─âmilie sf vz familie
FAM├ŹLIE, familii, s. f. 1. Form─â social─â de baz─â, realizat─â prin c─âs─âtorie, care une╚Öte pe so╚Ťi (p─ârin╚Ťi) ╚Öi pe descenden╚Ťii acestora (copiii nec─âs─âtori╚Ťi). ÔŚŐ Aer de familie = fizionomie caracteristic─â, ansamblu de tr─âs─âturi comune unui grup de persoane ├«nrudite prin s├ónge. Nume de familie v. nume. 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un str─âmo╚Ö comun; neam, descenden╚Ť─â. ÔÖŽ Familie de albine = totalitatea albinelor dintr-un stup, alc─âtuit─â din matc─â, albine lucr─âtoare ╚Öi tr├óntori. 3. Fig. Grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese ╚Öi idealuri comune. 4. Categorie sistematic─â ├«n botanic─â ╚Öi ├«n zoologie, inferioar─â ordinului, care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune. 5. Grup de cuvinte, derivate ╚Öi compuse, formate de la acela╚Öi cuv├ónt de baz─â. ÔÖŽ Grup de limbi care provin dintr-o limb─â comun─â ini╚Ťial─â. ÔÇô Din lat. familia, it. famiglia (cu unele sensuri dup─â fr. famille).
FAM├ŹLIE, familii, s. f. 1. Form─â social─â de baz─â, ├«ntemeiat─â prin c─âs─âtorie, ╚Öi care const─â din so╚Ť, so╚Ťie ╚Öi din descenden╚Ťii acestora. ÔŚŐ Aer de familie = fizionomie caracteristic─â, tr─âs─âturi comune unui grup de persoane ├«nrudite prin s├ónge. Nume de familie v. nume. 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un str─âmo╚Ö comun; neam, descenden╚Ť─â. ÔÖŽ Familie de albine = totalitatea albinelor dintr-un stup, alc─âtuit─â din matc─â, albine lucr─âtoare ╚Öi tr├óntori. 3. Fig. Grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese ╚Öi idealuri comune. 4. Categorie sistematic─â ├«n botanic─â ╚Öi ├«n zoologie, inferioar─â ordinului, care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune. 5. Grup de cuvinte, derivate ╚Öi compuse, formate de la acela╚Öi cuv├ónt de baz─â. ÔÖŽ Grup de limbi care provin dintr-o limb─â comun─â ini╚Ťial─â. ÔÇô Din lat. familia, it. famiglia (cu unele sensuri ale fr. famille).
FAM├ŹLIE, familii, s. f. 1. Form─â de organizare a vie╚Ťii ├«n comun a oamenilor, const├«nd din grupul alc─âtuit din so╚Ťi ╚Öi copii. ├Än vremea aceasta a zilelor pline de lumin─â ╚Öi fericire, cunoscur─â multe din familiile t├«rgu╚Öorului. SADOVEANU, O. IV 83. Eu nu cuno╚Öteam ce fericire gust─â acela care are o familie. BOLINTINEANU, O. 315. La monastirea Slatina... se vede ╚Öi ast─âzi portretul lui ╚Öi a familiei sale. NEGRUZZI, S. I 165. ÔŚŐ Cap de familie v. cap (II). Nume de familie = nume pe care-l poart─â to╚Ťi membrii acelea╚Öi familii. Aer de familie = fizionomie caracteristic─â, tr─âs─âturi comune unui grup de persoane ├«nrudite. Consiliu de familie = grup de persoane ├«mputernicite de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti s─â ├«ngrijeasc─â de interesele minorilor sub tutel─â sau de ale interzi╚Öilor. 2. Totalitatea celor care se trag dintr-un str─âmo╚Ö comun; descenden╚Ť─â. V. neam. ─ésta-i b─âiatul lui ╚śerban Costin, care zice c─â-i nepot de domn, da sc─âp─âtase r─âu toat─â familia; nu mai avea nimic. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 169. Acum numai Ruxanda r─âm─âsese din familia lui Petru Rare╚Ö. NEGRUZZI, S. I 144. ÔŚŐ Loc. adj. (Reflect├«nd concep╚Ťia de clas─â a burghezo-mo╚Öierimii) De familie bun─â = din clasa exploatatoare, ├«nrudit cu reprezentan╚Ťi marcan╚Ťi ai acestei clase. E ├«n vorb─â cu un b─âiat de familie bun─â. PAS, Z. I 125. 3. Fig. Grup de oameni, de popoare, de ╚Ť─âri cu interese ╚Öi idealuri comune ╚Öi care formeaz─â o puternic─â unitate. Familia fr─â╚Ťeasc─â a popoarelor libere s─ârb─âtore╚Öte ziua de 1 Mai sub semnul ├«nt─âririi lag─ârului p─âcii, democra╚Ťiei ╚Öi socialismului, cea mai m─ârea╚Ť─â cucerire a popoarelor. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2649. 4. (Lingv.) Grup de cuvinte derivate din acela╚Öi cuv├«nt. Din familia cuv├«ntului ┬źfrate┬╗ fac parte ┬źfr─â╚Ťesc┬╗, ┬źfr─â╚Ťe╚Öte┬╗, ┬źfr─â╚Ťie┬╗, ┬źfr─â╚Ťior┬╗. ÔÖŽ Grup de limbi care continu─â aceea╚Öi limb─â mai veche, denumit─â limb─â comun─â. Vocabularul poate ╚Öi trebuie s─â fie folosit pentru stabilirea ├«nrudirii limbilor, pentru definirea familiilor de limbi. GRAUR, F. L. 11. 5. (├Än ╚Ötiin╚Ťele naturii) Grup de plante, animale, elemente sau combina╚Ťii chimice cu caractere comune. Scrie-mi ├«mp─âr╚Ťirea florilor ├«n familii. NEGRUZZI, S. I 99. ÔÇô Pronun╚Ťat: -li-e.
familie s.f. 1 Form─â de comunitate uman─â ├«ntemeiat─â prin c─âs─âtorie, care este format─â din so╚Ťi ╚Öi din copiii acestora. ├Än vremea aceasta a zilelor pline de lumin─â ╚Öi fericire, cunoscur─â multe din familiile t├órgu╚Öorului. (SADOV.) ÔÖŽ Spec. Grup social av├ónd la baz─â c─âs─âtoria, alc─âtuit din so╚Ťi, copii ╚Öi din descenden╚Ťii acestora. ÔŚŐ (jur. ) Consiliu de familie = grup de persoane ├«mputernicite de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti s─â se ocupe de interesele minorilor sub tutel─â, ale persoanelor puse sub interdic╚Ťie etc. Cap de familie v. cap. Nume de familie v. nume. Sf├ónta familie v. sf├ónt. St├ólpul familiei v. st├ólp. Tat─â de familie v. tat─â. ÔŚŐ Loc. adj. De familie bun─â = (despre descenden╚Ťi, mai ales despre copii) care se trage dintr-o familie de vaz─â. ÔŚŐ Expr. B─âiat de familie v. b─âiat. Familie grea v. greu. ÔÖŽ Restr. (pop. ) So╚Ťia ╚Öi copiii cuiva. ÔÖŽ Ansamblu de tr─âs─âturi comune unui grup de persoane ├«nrudite prin s├ónge. ÔŚŐ Aer de familie = fizionomie caracteristic─â (unei familii). ÔÖŽ Cas─â, c─âmin. ├Ä╚Öi petrece concediile ├«n familie, nu ├«i place s─â c─âl─âtoreasc─â. 2 Totalitatea persoanelor dintr-o comunitate uman─â care se leag─â prin consangvinitate ╚Öi ├«nrudire. ÔÖŽ Totalitatea persoanelor care descind dintr-un str─âmo╚Ö comun; neam, descenden╚Ť─â. Numai Ruxandra r─âm─âsese din familia lui Petru Rare╚Ö (C. NEGR.). ÔÖŽ Dinastie. Genealogia familiei Cantacuzino. ÔŚŐ Familie domnitoare v. domnitor. Familie suveran─â v. suveran. 3 (╚Öi familie de albine) Totalitatea albinelor dintr-un stup, alc─âtuit─â din matc─â, albine lucr─âtoare ╚Öi tr├óntori. 4 (la romani) Totalitatea celor care se aflau ├«n aceea╚Öi cas─â (copii, rude, sclavi, animale, lucruri) sub autoritatea unui ÔÇ×pater familiasÔÇŁ, ╚Öef juridic al casei. 5 Fig. Grup de persoane, de ╚Ť─âri etc. legate prin comunitate de interese, de aspira╚Ťii. Marea familie a ╚Ť─ârilor democratice. 6 (bot., zool. ) Categorie sistematic─â, subordonat─â ordinului, mai mare dec├ót genul, care cuprinde unul sau mai multe organisme care au caractere comune. ÔÖŽ Grup de plante, animale, elemente sau combina╚Ťii chimice cu tr─âs─âturi comune. 7 (lingv.) Familie de cuvinte (sau lexical─â) = totalitatea cuvintelor ├«nrudite, formate prin derivare, compunere sau prin schimbarea valorii gramaticale de la acela╚Öi cuv├ónt de baz─â. ÔÖŽ Grup de limbi cu tr─âs─âturi comune care provin din aceea╚Öi limb─â comun─â ini╚Ťial─â. 8 (fiz.) Familie radioactiv─â = ansamblu format dintr-un element radioactiv ini╚Ťial ╚Öi din toate elementele rezultate din acesta prin dezintegr─âri succesive. 9 (mat.) Familie de curbe (sau de suprafe╚Ťe) = mul╚Ťime de curbe (sau de suprafe╚Ťe) care au o caracteristic─â intrinsec─â comun─â, ecua╚Ťiile lor con╚Ťin├ónd un parametru real. 10 (genet.) Familie multigenic─â = ansamblu de mai multe fragmente de ADN, alc─âtuit din gene ╚Öi pseudogene, ale c─âror secven╚Ťe se aseam─ân─â. ÔÇó sil. -li-e. pl. -ii. g.-d. -iei. / <lat. familia, -ae, it. famiglia, fr. famille, ngr. ¤ć╬▒╬╝╬»╬╗╬╣╬▒, germ. Familie.
fam├şlie (-li-e) s. f., art. fam├şlia (-li-a), g.-d. art. fam├şliei; pl. fam├şlii, art. fam├şliile (-li-i-)
fam├şlie s. f. (sil. -li-e), art. fam├şlia (sil. -li-a), g.-d. art. fam├şliei; pl. fam├şlii, art. fam├şliile (sil. -li-i-)
FAM├ŹLIE s. 1. neam, vi╚Ť─â, (livr.) stirpe, (ast─âzi rar) semin╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) s─âm├ón╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi reg.) semin╚Ťenie, t─âlaie, (Mold. ╚Öi Transilv.) pojijie, (├«nv.) femeie, rud─â, rudenie. (S-a adunat cu toat─â ~ lui.) 2. neam, s├ónge. (E din ~ noastr─â.) 3. v. cas─â. 4. v. dinastie. 5. (FIZ.) familie radioactiv─â = serie radioactiv─â.
FAM├ŹLIE s.f. 1. Totalitatea persoanelor ├«nrudite, care sunt din acela╚Öi neam; rude de s├ónge, rude, neamuri; (spec.) grup social care are la baz─â c─âs─âtoria ╚Öi este alc─âtuit din so╚Ťi ╚Öi copii. ÔÖŽ Neam, descenden╚Ť─â. ÔÖŽ Copiii ├«n raport cu p─ârin╚Ťii lor. ÔÖŽ Dinastie. ÔÖŽ (Ist., la romani) Totalitatea celor care se aflau ├«n aceea╚Öi cas─â sub autoritatea unui ÔÇ×pater familiasÔÇŁ, ╚Öef juridic al casei (copii, rude, sclavi, animale, lucruri). 2. (Fig.) Grup de oameni etc. str├óns unit, legat prin interese ╚Öi idealuri comune. 3. Serie de cuvinte care deriv─â din acela╚Öi cuv├ónt. ÔÖŽ Grup de limbi care au aceea╚Öi origine, tr─âg├óndu-se dintr-o limb─â mai veche, numit─â limb─â comun─â. 4. Grup de plante, de animale, de elemente sau de combina╚Ťii chimice cu tr─âs─âturi comune. ÔŚŐ Familie de albine = totalitatea albinelor dintr-un stup care duc o via╚Ť─â organizat─â; ÔŚŐ (fiz.) familie radioactiv─â = ansamblul format dintr-un element radioactiv ini╚Ťial ╚Öi din toate elementele rezultate din acesta prin dezintegr─âri succesive. [Gen. -iei. / < lat. familia, cf. fr. famille, it. famiglia].
FAM├ŹLIE s. f. 1. form─â istoric─â de comunitate uman─â, grup de oameni lega╚Ťi prin consangvinitate ╚Öi ├«nrudire; (spec.) grup social av├ónd la baz─â c─âs─âtoria, alc─âtuit din so╚Ťi ╚Öi copii. ÔŚŐ totalitatea persoanelor care descind dintr-un str─âmo╚Ö comun; neam, descenden╚Ť─â. ÔŚŐ dinastie. ÔŚŐ (la romani) totalitatea celor care se aflau ├«n aceea╚Öi cas─â sub autoritatea unui ÔÇ×pater familiasÔÇŁ, ╚Öef juridic al casei (copii, rude, sclavi, animale, lucruri). 2. (fig.) grup de oameni str├óns unit, legat prin interese ╚Öi idealuri comune. 3. ~ lexical─â = serie de cuvinte ├«nrudite, prin derivare, compunere sau prin schimbarea valorii gramaticale de la acela╚Öi cuv├ónt de baz─â. ÔŚŐ grup de limbi cu tr─âs─âturi comune care provin din aceea╚Öi limb─â ini╚Ťial─â. 4. diviziune a ordinului, mai mare dec├ót genul. ÔŚŐ grup de plante, animale, elemente sau combina╚Ťii chimice cu tr─âs─âturi comune. ÔÖŽ ~ de albine = totalitatea albinelor dintr-un stup. 5. ~ radioactiv─â = ansamblul format dintr-un element radioactiv ini╚Ťial ╚Öi din toate elementele rezultate din acesta prin dezintegr─âri succesive. 6. (mat.) mul╚Ťime de drepte, curbe sau suprafe╚Ťe care au o caracteristic─â intrinsec─â comun─â, ecua╚Ťiile lor con╚Ťin├ónd un parametru real. (< lat. familial, it. famiglia, fr. familie)
fam├şlie (fam├şlii), s. f. ÔÇô Form─â social─â de baz─â, ├«ntemeiat─â prin c─âs─âtorie, care const─â din so╚Ť, so╚Ťie ╚Öi descenden╚Ťii lor. ÔÇô Mr. fumealÔÇÖe, familie. Lat. familia, prin intermediul fr. famille, cf. dubletul femeie. ├Än mr., direct din lat., ╚Öi ├«n a doua form─â din it. famiglia. ÔÇô Der. familiar, adj. (├«n care se adun─â sensurile cuv├«ntului fr. familiare ╚Öi familial); familiarh, s. m. (cap de familie), din ngr. ¤ć╬▒╬╝╬╣╬╗╬╣╬Ȥü¤ç╬̤é (G├íldi 187), sec. XVIII, ├«nv.; familiaritate, s. f., din fr.; familiariza, vb., din fr.; familiot, s. m. (care are familie), din ngr. ¤ć╬▒╬╝╬╣╬╗╬╣¤Ä¤ä╬̤é (G├íldi 187), sec. XVIII, ├«nv.; familist, s. m. (care are familie), forma╚Ťie vulg. ╚Öi improprie (suf. ÔÇô ist indic─â ├«ndeletnicirea sau adeziunea), ├«ns─â reabilitat─â, mai mult dec├«t era de a╚Öteptat, de ├«ntrebuin╚Ťarea ei de c─âtre Caragiale.
FAM├ŹLIE ~i f. 1) Grup de persoane ├«nrudite prin c─âs─âtorie sau prin s├ónge care tr─âiesc ├«mpreun─â (so╚Ť, so╚Ťie, descenden╚Ťii acestora). 2) Succesiune de genera╚Ťii ce se trag dintr-un str─âmo╚Ö; neam; semin╚Ťie. ÔŚŐ ~ de limbi grup de limbi ├«nrudite, care provin din aceea╚Öi limb─â ini╚Ťial─â. ~ de cuvinte totalitate a cuvintelor compuse ╚Öi derivate formate de la r─âd─âcina aceluia╚Öi cuv├ónt. 3) fig. Reuniune de oameni sau de popoare legate ├«ntre ele prin interese ╚Öi idealuri comune. 4) biol. Categorie sistematic─â superioar─â genului ╚Öi inferioar─â ordinului. [Art. familia; G. D. familiei; Sil. -li-e] /<lat. familia, fr. famille
familie f. 1. toate persoanele de acela╚Ö s├ónge, ca: copii, fra╚Ťi, nepo╚Ťi: membrii unei familii; 2. rude cari locuiesc ├«mpreun─â: a tr─âi ├«n familie; 3. grup de na╚Ťiuni sau limbi de aceea╚Ö origin─â: familia indo-european─â; 4. Gram. vorbe derivate din acela╚Ö radical: o familie de cuvinte; 5. ├«n istoria natural─â: reunire de genuri cari au oarecari caractere comune.
*fam├şlie f. (lat. familia, d. f├ímulus, servitor; mrom. fum─Ľ├íl─şe. V. feme─şe). Tat─âl, mama ╚Öi copiii. Copiii singur─ş. Neam, ras─â, toate persoanele de acela╚Ö─ş s├«nge, ca copi─ş, fra╚Ť─ş, nepo╚Ť─ş ╚Ö. a.: familia Scipionilor. Ras─â, grup de na╚Ťiun─ş sa┼ş limb─ş de ace─şa╚Ö─ş origine: familia indo-europeneasc─â. Vorbe derivate din ace─şa╚Ö─ş r─âd─âcin─â: v─âd ╚Öi vis ├«s din ace─şa╚Ö─ş familie. Grupe de animale, vegetale sa┼ş minerale care seam─ân─â ├«ntre ele: familia ma─şmu╚Ťelor, umbeliferelor. ÔÇô Pop. fam├ęlie (ngr. fameli├í).
FAMILIE s. 1. neam, vi╚Ť─â, (livr.) stirpe, (ast─âzi rar) semin╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) s─âm├«n╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi reg.) semin╚Ťenie, t─âlaie, (Mold. ╚Öi Transilv.) pojijie, (├«nv.) femeie, rud─â, rudenie. (S-a adunat cu toat─â ~ lui.) 2. neam, s├«nge. (E din ~ noastr─â.) 3. cas─â, c─âmin, (rar) menaj. (Are ~ grea.)
viole (familia ~) (it. viole; germ. Viole; engl. viola). 1. Familie de instrumente cordofone cu arcu╚Ö din sec. 16-17, construite ├«n dimensiuni diferite ca: viola discant (fr. pardessus de viole; engl. descant viol); viola sopran (fr. dessus de viole; engl. treble viol); viola tenor (fr. taille de viole; engl. tenor viol ╚Öi viola bas; it. viola da gamba*); viola contrabas (it. viola contrabasso*). 2. Denumirea general─â a instr. cu arcu╚Ö ├«n epoca Rena╚Öterii*. V.: viola dÔÇÖamour; viol─â.
FAMILIA 1. Revist─â rom├ón─â enciclopedic─â ╚Öi beletristic─â. Ap─ârut─â sub conducerea lui Iosif Vulcan, mai ├«nt├ói la Pesta (1865-1880), apoi la Oradea (1880-1906). Editat─â de un comitet ├«n perioada interbelic─â (1926-1929, 1934-1940, 1944). Printre colaboratori: M. Eminescu (care a debutat aici), G. Co╚Öbuc, T. Cipariu, G. Bari╚Ťiu, ╚śt. O. Iosif, Al. Vlahu╚Ť─â, O. Goga, Cezar Petrescu, M. Eliade, I. Ag├órbiceanu, I. Minulescu, T. Vianu ╚Ö.a. 2. Revist─â de cultur─â care apare la Oradea (din 1965).
SAGRADA FAMILIA, catedral─â din Barcelona, construit─â (1882) ├«n stil neogotic de arhitectul spaniol A. Gaud├ş.
FAM├ŹLIE s. f. (< lat. familia, it. famiglia, cf. fr. famille): grup de cuvinte sau de limbi cu tr─âs─âturi comune ce reflect─â ├«nrudirea lor. ÔŚŐ ~ lexical─â (de cuvinte): grup de cuvinte ├«nrudite, cu sensuri ╚Öi forme asem─ân─âtoare, derivate ╚Öi compuse, formate de la un cuv├ónt de baz─â. F. lexical─â include at├ót derivatele ╚Öi compusele, c├ót ╚Öi cuv├óntul de baz─â: rom├ón, Rom├ónia, rom├óna╚Ö, rom├ónime, rom├ónesc, rom├óne╚Öte, rom├ónism, rom├óniza; bun, bun─âtate, bun─âvoin╚Ť─â, bun─â-cuviin╚Ť─â, buni╚Öor, bunicel, ├«mbuna; trece, trecut, trec─âtoare, trec─âtor, ├«ntrece, trecere etc. ÔŚŐ ~ de limbi: grup de limbi care provin din aceea╚Öi limb─â comun─â ini╚Ťial─â ╚Öi care se aseam─ân─â din punct de vedere fonetic, lexical ╚Öi gramatical. Astfel: f. limbilor indo-europene, care au la baz─â limba indo-european─â comun─â (italo-celtice, romanice, germanice, balto-slave, indo-iraniene, greaca, hitita, toharica, armeana ╚Öi albaneza); f. limbilor romanice, care au la baz─â limba latin─â (rom├óna, dalmata, retoromana, italiana, sarda, provensala, franco-provensala, franceza, catalana, spaniola ╚Öi portugheza) etc.
fam├şlie, familii s. f. Form─â de comunitate uman─â ├«ntemeiat─â prin c─âs─âtorie, care une╚Öte pe so╚Ťi ╚Öi pe copiii acestora prin rela╚Ťii str├ónse de natur─â biologic─â, economic─â ╚Öi spiritual─â; grup mai larg, cuprinz├ónd pe to╚Ťi cei ce se trag dintr-un str─âmo╚Ö comun. ÔŚŐ Sf├ónta Familie = Iosif, Fecioara Maria ╚Öi Iisus. ÔÇô Din lat. familia.

Familie dex online | sinonim

Familie definitie

Intrare: familie
familie substantiv feminin
  • silabisire: -li-e
Intrare: f─âmilie
f─âmilie