esoterism sn vz ezoterism

ezoterism sn [At: DEX2 / V: eso~ / E: fr ésotérisme] 1 Transmitere a unei doctrine, a unui ritual etc. numai unui număr restrâns de inițiați. 2-3 Caracter ezoteric (2-3) al unui lucru.

EZOTERÍSM s. n. Transmitere a unei doctrine, a unui ritual etc. numai unui număr restrâns de inițiați. – Din fr. ésotérisme.

EZOTERÍSM s. n. Transmitere a unei doctrine, a unui ritual etc. numai unui număr restrâns de inițiați. – Din fr. ésotérisme.

ezoterísm s. n.

esoterísm s. n.

ezoterísm s. n.

ESOTERÍSM s.n. v. ezoterism.

EZOTERÍSM s.n. Transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. [Var. esoterism s.n. / < fr. ésotérisme].

EZOTERÍSM s. n. 1. transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. 2. caracter ezoteric. (< fr. ésotérisme)

EZOTERÍSM (< fr. {i}) s. n. Ansamblu de principii care prescrie transmiterea unei doctrine ezoterice sau ceea ce trebuie să rămână necunoscut profanilor. E. caracterizează doctrinele pitagoreice, cabaliste și practicile urmărind o inițiere.