exuvie sf [At: DN3 / E: fr exuvie, lat exuviae] (Zlg) Înveliș rezultat prin năpârlirea și ieșirea adulților din pupe.

exuvíe s. n., pl. exuvíi

EXÚVIE s.f. (Zool.) Înveliș rezultat prin năpârlirea și ieșirea adulților din pupe. [Gen. -iei. / < fr. exuvie, cf. lat. exuviae – piele].

EXÚVIE s. f. înveliș rezultat prin năpârlirea șerpilor; ieșirea adulților din pupe2. (< fr. exuvie)