extruziune / [At: LM / Pl: ~ni / E: fr extrusion] 1 Procedeu de prelucrare prin deformare plastică a materialelor prin trecerea materialului fluid printr-o matriță, printr-o filieră etc. Si: extrudere. 2 (Glg) Totalitate a fenomenelor legate de ieșirea la suprafață a magmei prin coșul vulcanului.

EXTRUZIÚNE, extruziuni, s. f. Extrudare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. extrusion.

EXTRUZIÚNE, extruziuni, s. f. Extrudare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. extrusion.

extruziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. extruziúnii; pl. extruziúni

extruziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. extruziúnii; pl. extruziúni

EXTRUZIÚNE s. (TEHN.) extrudare. (~ a unui metal.)

EXTRUZIÚNE s.f. 1. (Geol.) Venirea la suprafață a unei magme. ♦ Erupție vulcanică. 2. Extrudare. ♦ Extruziune dentară = ieșirea din alveolă a dintelui. [Pron. -zi-u-, var. extruzie s.f. / < fr. extrusion, cf. lat. extrudere – a împinge afară, a azvârli].

EXTRUZIÚNE s. f. 1. venirea la suprafață a unei magme. ◊ erupție vulcanică. 2. extrudare. ♦ ~ dentară = ieșirea din alveolă a dintelui. (< fr. extrusion)

EXTRUZIUNE s. (TEHN.) extrudare. (~ unui metal.)

extruziune, (engl.= extrusion), masă de produse rezultate ca urmare a unui mod de manifestare extruziv sau vulcanic a topiturilor naturale.