extrudare definitie

2 intrări

12 definiții pentru extrudare

extrudare sf vz extrudere
extrudere sf [At: LM / V: ~dare / Pl: ~ri / E: extrude] Extruziune (1).
EXTRUDÁRE, extrudări, s. f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastică, constând în trecerea forțată a materialului, supus unei forțe de compresiune, printr-o matriță de formă adecvată; extruziune. – Cf. fr. extrusion.
EXTRUDÁRE, extrudări, s. f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastică, constând în trecerea forțată a materialului, supus unei forțe de compresiune, printr-o matriță de formă adecvată; extruziune. – Cf. fr. extrusion.
extrudáre s. f., g.-d. art. extrudắrii; pl. extrudắri
extrudá vb., ind. prez. 1 sg. extrudéz, 3 sg. și pl. extrudeáză
extrudáre s. f., g.-d. art. extrudării; pl. extrudări
EXTRUDÁRE s. (TEHN.) v. extruziune.
EXTRUDÁRE s.f. Procedeu de prelucrare la cald a metalelor și maselor plastice cu ajutorul unei prese și al unei filiere cu un profil dat; extruziune. [După fr. extrudage].
extrudá vb. tr. A supune procedeului de extrudare. (< fr. extruder, lat. extrudere)
extrudáre s. f. Procedeu de prelucrare a metalelor și maselor plastice prin deformare cu ajutorul unei prese și al unei filiere cu un profil dat; extruziune (2). (< extruda)
EXTRUDARE s. (TEHN.) extruziune. (~ a unui metal.)

extrudare dex

Intrare: extrudere
extrudare substantiv feminin
extrudere
Intrare: extruda
extruda verb grupa I conjugarea a II-a