exteritorial, ~ă [At: DN / Pl: ~i, ~e / E: exteritorialitate (după punctualitate – punctual)] Care se bucură de dreptul de exteritorialitate.

EXTERITORIÁL, -Ă, exteritoriali, -e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate, supus principiului exteritorialității. [Pr.: -ri-al] – Din exteritorialitate (după punctualitate – punctual). Cf. germ. exterritorial, rus. eksterritorial’nâi.

EXTERITORIÁL, -Ă, exteritoriali, -e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate, supus principiului exteritorialității. [Pr.: -ri-al] – Din exteritorialitate (după punctualitate – punctual). Cf. germ. exterritorial, rus. eksterritorial’nâi.

EXTERITORIÁL, -Ă, exteritoriali,-e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate.

exteritoriál (-ri-al) adj. m., pl. exteritoriáli; f. exteritoriálă, pl. exteritoriále

exteritoriál adj. → teritorial

EXTERITORIÁL, -Ă adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate. [Pron. -ri-al. / cf. fr. exterritorial].

EXTERITORIÁL, -Ă adj. care se bucură de dreptul de exteritorialitate. (< fr. exterritorial)

EXTERITORIÁL ~ă (~i, ~e) (despre persoane diplomatice) Care, aflându-se pe teritoriul unei țări străine, se supune legilor țării sale. Drept ~.