expurga vt [At: LM / Pzi: expurg / E: fr expurger, lat expurgare] (C. i. pasaje care sunt sau par incompatibile cu anumite principii morale, idei politice etc.) A elimina dintr-o carte Si: a curăța, a cenzura.

expurgare sf [At: DEX / Pl: ~gări / E: expurga] Eliminare dintr-o carte a unor pasaje incompatibile cu morala sau ideile politice ale vremii Si: expurgat1, expurgație, cenzurare.

EXPURGÁ, expúrg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. – Din fr. expurger, lat. expurgare.

EXPURGÁRE, expurgări, s. f. Acțiunea de a expurga și rezultatul ei; expurgație. – V. expurga.

EXPURGÁ, expúrg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. – Din fr. expurger, lat. expurgare.

EXPURGÁRE, expurgări, s. f. Acțiunea de a expurga și rezultatul ei; expurgație. – V. expurga.

!expurgá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 sg. expúrgă

expurgáre s. f., g.-d. art. expurgắrii; pl. expurgắri

expurgá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expúrg

expurgáre s. f. → purgare

EXPURGÁ vb. I. tr. A elimina dintr-o carte pasajele incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice; a curăța. [< fr. expurger, cf. lat. expurgare].

EXPURGÁRE s.f. Acțiunea de a expurga; expurgație. [< expurga].

EXPURGÁ vb. tr. a elimina dintr-o carte pasaje incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice. (< fr. expurger, lat. expurgare)