Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru expurgare

expurga vt [At: LM / Pzi: expurg / E: fr expurger, lat expurgare] (C. i. pasaje care sunt sau par incompatibile cu anumite principii morale, idei politice etc.) A elimina dintr-o carte Si: a cur─â╚Ťa, a cenzura.
expurgare sf [At: DEX / Pl: ~g─âri / E: expurga] Eliminare dintr-o carte a unor pasaje incompatibile cu morala sau ideile politice ale vremii Si: expurgat1, expurga╚Ťie, cenzurare.
EXPURG├ü, exp├║rg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. ÔÇô Din fr. expurger, lat. expurgare.
EXPURG├üRE, expurg─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a expurga ╚Öi rezultatul ei; expurga╚Ťie. ÔÇô V. expurga.
EXPURG├ü, exp├║rg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. ÔÇô Din fr. expurger, lat. expurgare.
EXPURG├üRE, expurg─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a expurga ╚Öi rezultatul ei; expurga╚Ťie. ÔÇô V. expurga.
!expurgá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 sg. expúrgă
expurgáre s. f., g.-d. art. expurgắrii; pl. expurgắri
expurgá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expúrg
expurg├íre s. f. Ôćĺ purgare
EXPURG├ü vb. I. tr. A elimina dintr-o carte pasajele incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice; a cur─â╚Ťa. [< fr. expurger, cf. lat. expurgare].
EXPURG├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a expurga; expurga╚Ťie. [< expurga].
EXPURGÁ vb. tr. a elimina dintr-o carte pasaje incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice. (< fr. expurger, lat. expurgare)

Expurgare dex online | sinonim

Expurgare definitie

Intrare: expurga
expurga verb grupa I conjugarea I
Intrare: expurgare
expurgare substantiv feminin