Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru expresionism

expresionism sn [At: DEX / P: ~si-o~ / Pl: ~e / E: fr expressionnisme] Curent artistic și literar apărut în Germania la începutul sec. XX, care pune accent pe intensitatea expresiei.
EXPRESION├ŹSM s. n. Curent artistic ╚Öi literar ap─ârut ├«n Germania la ├«nceputul sec. XX, care pune accent pe intensitatea expresiei. [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din fr. expressionnisme.
EXPRESION├ŹSM s. n. Curent artistic ╚Öi literar ap─ârut ├«n Germania la ├«nceputul sec. XX, care pune accent pe intensitatea expresiei. [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din fr. expressionnisme.
EXPRESION├ŹSM s. n. Curent decadent ├«n arta ╚Öi literatura burghez─â ap─ârut la ├«nceputul secolului al XX-lea sub pretextul luptei ├«mpotriva impresionismului ╚Öi care const─â ├«n tendin╚Ťa exagerat─â de a exprima via╚Ťa interioar─â mai mult dec├«t impresiile lumii din afar─â.
expresion├şsm (-si-o-) s. n.
expresion├şsm s. n. (sil. -si-o-)
EXPRESION├ŹSM s.n. Mi╚Öcare literar─â ╚Öi artistic─â modern─â ap─ârut─â la ├«nceputul sec. XX caracterizat─â prin tendin╚Ťa exagerat─â de a pune ├«n lumin─â via╚Ťa interioar─â (st─âri de spaim─â, de durere, de uimire, de exacerbare a sentimentelor) ├«n dauna lumii din afar─â ╚Öi a impresiilor l─âsate de aceasta. [Pron. -si-o-. / < fr. expressionnisme].
EXPRESION├ŹSM s. n. 1. Curent artistic ╚Öi literar modern, ap─ârut ├«n Germania la ├«nceputul sec. XX, caracterizat printr-o puternic─â tendin╚Ť─â de exprimare spontan─â a tr─âirilor interioare (st─âri de spaim─â, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatic─â, pun├ónd accent pe subiectivitate, pe ira╚Ťional. 2. Orice form─â de art─â care vizeaz─â intensitatea expresiei. ÔÖŽ Stil de arhitectur─â care acord─â prioritate expresiei prin stiliz─âri (exagerate). (din fr. expressionnisme)
EXPRESION├ŹSM n. Curent ├«n literatura ╚Öi arta modern─â care proclam─â o tendin╚Ť─â exagerat─â de a exprima via╚Ťa interioar─â mai mult dec├ót impresiile lumii din afar─â. /<fr. expressionnisme
expresionism, mi╚Öcare artistic─â cu un puternic caracter contestatar ╚Öi nonconformist, ap─ârut─â ├«n Germania ╚Öi Austria la ├«nceputul sec. 20, mai ├«nt├ói ├«n artele plastice (├«n cercurile ÔÇ×Die Br├╝ckeÔÇŁ, ÔÇ×Ber Blaue ReiterÔÇŁ) ╚Öi ├«n lit., apoi ├«n muzic─â, ├«n bun─â parte ca o reac╚Ťie fa╚Ť─â de impresionism*. E. muzical cunoa╚Öte dou─â principale tipuri de manifestare, reprezentate, la nivelul protagoni╚Ötilor, prin Sch├Ânberg ╚Öi ╚Öcoala dodecafonic─â vienez─â (v. ╚Öi dodecafonie) ╚Öi respectiv Stravinski din ÔÇ×perioada rus─âÔÇŁ. Considerate, ├«n general, mai pu╚Ťin ca fa╚Ťete ale e. muzical c├ót mai ales ca direc╚Ťii componistice ireductibile (Leibowitz, Adorno) sau cel pu╚Ťin ca un cuplu de for╚Ťe contrare, ac╚Ťion├ónd complementar (Schaeffner, Rognoni, Boulez) ├«n componistica modern─â, cele dou─â orient─âri corespund de fapt unor solu╚Ťii diferite date pe plan muzical cerin╚Ťei fundamentale a e., aceea de exacerbare a tensiunii, emo╚Ťionale, de exaltare a expresiei (1). Este ceea ce ├«n arta unor reprezentan╚Ťi ai ÔÇ×noii ╚Öcoli vienezeÔÇŁ se realizeaz─â ÔÇô precump─ânitor ├«n genurile teatral-muzicale (Sch├Ânberg, Erwartung, Berg, Wozzek) ÔÇô printr-o exacerbare a conceptului muzical postromantic, ├«n spe╚Ť─â al aceluia consacrat de R. Strauss prin operele Salome ╚Öi Elektra: distorsion─âri ale structurii muzicale la nivele arm.* ╚Öi melodic prin cromatismul cvasi-absolutizat, ating├ónd atonalismul*, plastic─â orchestral─â viz├ónd crearea de efecte psihologice violente, linie vocal─â nontonal─â, abrupt─â, ce ÔÇ×transsubtan╚Ťiaz─â datele psihologice ale textuluiÔÇŁ (A. Gol├ęa). Muzica cunoa╚Öte ├«ns─â, la dodecafoni╚Öti, ╚Öi reversul ÔÇô necesar ╚Öi firesc ÔÇô al acestei continuit─â╚Ťi fa╚Ť─â de romantism*, ╚Öi anume un proces de abstractizare (mai intern la Webern, continuat apoi de neoseriali╚Öti) ├«n virtutea c─âruia, prin dizolvarea tonalit─â╚Ťii ╚Öi a reprezent─ârilor tematice condi╚Ťionate de ea ╚Öi prin ├«nlocuirea lor cu reprezent─âri de tip serial (v. serialism), se tinde spre realizarea unei leg─âturi nemediate ├«ntre materia sonor─â ╚Öi expresie ╚Öi astfel, spre eliberarea total─â a acesteia din urm─â. ├Än muzica lui Stravinski hiperpoten╚Ťarea expresiei se produce, contrar atematismului serial, ca urmare a ├«ngro╚Ö─ârii profilurilor tematice. Reliefarea adeseori ostentativ─â a motivelor sau fragmentelor tematice ÔÇô prin mijloace ritmice, arm., de instrumenta╚Ťie etc. de deosebit─â acuitate, ca ╚Öi prin repet─âri cvasi-automate [v. formul─â (IV)] ÔÇô factura lor rudimentar─â ╚Öi chiar eterogenitatea lor, expres cultivate, sunt cele care determin─â la Stravinski o mutare de accent de pe fizionomie pe energia motivului*, o irupere a expresiei dincolo de cadrele textului muzical, constituind ├«ntruc├ótva o emana╚Ťia paratematic─â. Caracteristicele ├«nf─â╚Ťi╚Öate contureaz─â laolalt─â specificitatea muzical─â intrinsec─â a artei expresioniste; ele demonstreaz─â implicit autonomia estetic─â a fenomenului muzical expresionist, faptul c─â el nu este produsul unei contamin─âri cu e. lit. sau plastic, chiar dac─â ├«ntr-o opinie muzicol. ├«nc─â larg r─âsp├óndit─â, e. muzical (identificat ├«ndeob╚Öte cu ramura sa dodecafonic─â) s-a impus ├«n accep╚Ťia psihologizant─â ÔÇô acordat─â ├«n general curentului ÔÇô a unei arte promotoare a brutalit─â╚Ťii, dezechilibrului, monstruosului, a explor─ârii subcon╚Ötientului etc. De╚Öi acuitatea psihologic─â a operelor muzicale expresioniste constituie un dat real, bazat pe coresponden╚Ťele de climat emo╚Ťional ale muzicii cu un text sau un subtext expresionist (lucr─ârile lui Sch├Ânberg, sau Berg, compuse pe texte poetice sau dramatice expresioniste, ca ╚Öi lucr─ârile stravinskiene cu argument programatic mitologic sau str─âvechi folc.) sau chiar pe ├«mprumuturi semantice mai mult sau mai pu╚Ťin fortuite dinspre lit. spre muzic─â (Webern), aceste rela╚Ťii inter-arte nu sunt de natur─â s─â defineasc─â e. muzical ├«n esen╚Ťa sa, ci reprezint─â o component─â paramuzical─â a specificului s─âu estetic. O tr─âs─âtur─â general─â a e. reflectat─â ├«n muzic─â o constituie ╚Öi aplecarea spre resursele primare ale muzicilor folc. arhaice sau ale celor exotice (exacerbare ╚Öi obstinare a ritmului, efecte de masivitate sau striden╚Ť─â ├«n arm. ╚Öi orchestra╚Ťie etc.), ca mijloc de realizare a expresiei de for╚Ť─â elementar─â, teluric─â (Stravinski, Bart├│k, Prokofiev). Ader─âri temporare la e. au manifestat Bart├│k, Honegger, Prokofiev, Ives, ╚śostakovici ╚Ö.a. Influen╚Ťe ale e. ÔÇô mai ales de formul─â stravinskian─â ÔÇô se percep ╚Öi ├«n comp. rom. (Laz─âr, Jora, Rogalski, Silvestri, Mihalovici, Socor); ele se manifest─â ├«n special la nivelul modalit─â╚Ťilor tehnice, mai rar ├«n muzica pur─â ╚Öi mai frecvent ├«n lucr─âri programatice sau cu text, ce urmeaz─â ├«ndeob╚Öte linia exploat─ârii, ├«n spiritul ╚Öocului ╚Öi violen╚Ťei expresioniste, a anumitor caracteristici ╚Öi zone ale folc. precum ╚Öi, adesea, linia unor reprezent─âri grote╚Öti, caricaturale, a parodiei etc.
EXPRESION├ŹSM (< fr., germ.) s. n. Curent artistic de larg─â r─âsp├óndire ap─ârut ├«n Germania la ├«nceputul sec. 20. E. ├«n artele plastice s-a afirmat prin grup─ârile ÔÇ×Die Br├╝ckeÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Der Blaue ReiterÔÇŁ, p─âtrunz├ónd apoi ├«n toat─â Europa ╚Öi ├«n America. Ini╚Ťial a reprezentat o reac╚Ťie ├«mpotriva impresionismului, definindu-se ulterior at├ót sub aspect tematic (sublinierea conflictului dintre individ ╚Öi societate, a tr─âirilor l─âuntrice fr─âm├óntate, surprinderea unor aspecte de critic─â a societ─â╚Ťii), c├ót ╚Öi plastic (accentuarea grafic─â a traseelor, violen╚Ť─â cromatic─â, monumentalitate, exagerarea jocului de volume), prin elemente care creeaz─â o atmosfer─â de puternic─â tensiune dramatic─â. Printre reprezentan╚Ťi: E. Nolde, E.L. Kirchner, Ed. Munch, O. Kokoschka, G. Rouault, C. Soutine, G. Grosz, K. Kollwitz, E. Barlach, O. Zadkine, J.C. Orozco, D.A. Siqueiros. E. ├«n literatur─â tinde spre deformarea realit─â╚Ťii, pun├ónd un puternic accent pe subiectivitate, ira╚Ťional, esen╚Ťializare, grotesc ╚Öi caricatur─â. Opozi╚Ťia fat─â de civiliza╚Ťia industrial─â dezumanizant─â, viziunile apocaliptice ├«nt├ólnesc patosul vital, spiritul antir─âzboinic ╚Öi antiburghez, c─âutarea unei noi umanit─â╚Ťi. ├Än poezie, e. favorizeaz─â combina╚Ťiile ritmice, ├«ndr─âzneala ╚Öi acumularea imaginilor (G. Trakl, Fr. Werfel, G. Benn, G. Heym), ├«n teatru aduce personaje simbolice, dezbatere de idei (G. Kaiser, B. Brecht), ├«n proz─â abstrac╚Ťia, burlescul, grotescul (H. Mann, F. Kafka, A. D├Âblin). ├Än muzic─â, de╚Öi nu a existat efectiv un program expresionist, ├«n anii 1910-1920 are loc o exacerbare maladiv─â a parametrilor limbajului muzical, care va genera spargerea cadrului cunoscut al operei muzicale. Melodica fragmentat─â, cromatismul intens, disonan╚Ťa duc la atonalism (A. Sch├Ânberg ╚Öi A. von Webern). Principalii exponen╚Ťi ai e. muzical sunt considera╚Ťi reprezentan╚Ťii Noii ╚ścoli Vieneze (Sch├Ânberg, Webern, A. Berg). E. se manifest─â ╚Öi ├«n cinema (R. Wienne, F. Lang, F.W. Murnau). Interesante elemente expresioniste se g─âsesc at├ót ├«n opera unor scriitori rom├óni (L. Blaga, A. Maniu, V. Voiculescu, T. Arghezi, A. Cotru╚Ö), c├ót ╚Öi ├«n cea a unor importan╚Ťi arti╚Öti plastici: L. Vorel, A. Pop, N. Eder, Grete Csaky-Copony, F. Kimm, I. Nagy, N. Mattis-Teutsch (e. abstract) ╚Öi I. ╚Üuculescu (e. simbolic).

Expresionism dex online | sinonim

Expresionism definitie

Intrare: expresionism
expresionism substantiv neutru
  • silabisire: -si-o-