exponometru sn [At: DT / Pl: ~re / E: ger Exponometer, cf fr exposomètre] Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. corectată

EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. – Din rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre.

EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. – Din rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre.

exponométru (-me-tru) s. n., art. exponométrul; pl. exponométre

exponométru s. n. (sil. -tru), art. exponométrul; pl. exponométre

EXPONOMÉTRU s. (FOTO) pozometru.

EXPONOMÉTRU s.n. Instrument pentru stabilirea duratei de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice; expozometru. [Cf. germ. Exponometer].

EXPONOMÉTRU s. n. instrument pentru stabilirea duratei de expunere la lumină a unui material fotosensibil; pozometru. (< rus. eksponometr, germ. Exponometer)

EXPONOMÉTRU ~e n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei de expunere a materialelor fotografice. /<germ. Exponometer

EXPONOMETRU s. (FOTO) pozometru.