Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru exploziv

esplosiv, ~─â sn, a vz exploziv
exploziv, ~─â [At: BARASCH, M. II, 35 / V: (├«vr) esp~, esplosiv, ~─â / Pl: ~i, ~e / E: fr explosif] 1 a (├Änv) Care are caracterul unei explozii (1). 2 a (Fig; d. oameni sau ac╚Ťiunile, crea╚Ťiile, temperamentul etc. lor) Care se manifest─â violent Si: fulminant. 3-4 sn, a (D. substan╚Ťe) (Substan╚Ť─â) care poate exploda (1) Si: explozibil (1-2), fulminant. 5 a (D. aparate, ma╚Öini etc.) Care ac╚Ťioneaz─â prin explozia unor substan╚Ťe speciale cu care este ├«nc─ârcat. 6 a (Fon; ├«s) Consoan─â ~─â Consoan─â a c─ârei articulare comport─â ocluziunea canalului vocal, urmat─â de deschiderea lui brusc─â Si: consoan─â oclusiv─â. 7-8 sn, a (Substan╚Ť─â sau amestec de substan╚Ťe) care sub ac╚Ťiunea unor factori termici ori mecanici are proprietatea de a se descompune brusc ╚Öi violent cu dezvoltare mare de c─âldur─â, lumin─â ╚Öi gaz, provoc├ónd o cre╚Ötere mare a presiunii la locul exploziei Si: explozibil (3-4).
EXPLOZ├ŹV, -─é, explozivi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care poate exploda, care provoac─â explozie; explozibil (1), fulminant. ÔŚŐ Sunet (sau consoan─â) exploziv(─â) (╚Öi substantivat, f.) = consoan─â care produce, la deschiderea brusc─â a canalului bucal, o explozie (5); sunet sau consoan─â ocluziv─â. ÔÖŽ (Despre aparate, ma╚Öini etc.) Care ac╚Ťioneaz─â prin explozia unor substan╚Ťe speciale cu care este ├«nc─ârcat. ÔÖŽ Fig. Susceptibil de a declan╚Öa consecin╚Ťe grave. 2. S. n. Substan╚Ť─â sau amestec de substan╚Ťe care, sub ac╚Ťiunea c─âldurii sau a unui factor mecanic, are proprietatea de a se descompune brusc ╚Öi violent, cu dezvoltare de c─âldur─â, lumin─â ╚Öi gaze, provoc├ónd o cre╚Ötere mare a presiunii la locul exploziei; explozibil (2). ÔÇô Din fr. explosif.
EXPLOZ├ŹV, -─é, explozivi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care poate exploda, care produce explozie; explozibil (1), fulminant. ÔŚŐ Sunet (sau consoan─â) exploziv(─â) (╚Öi substantivat, f.) = consoan─â care produce, la deschiderea brusc─â a canalului bucal, o explozie (5); sunet sau consoan─â ocluziv─â. ÔÖŽ (Despre aparate, ma╚Öini etc.) Care ac╚Ťioneaz─â prin explozia unor substan╚Ťe speciale cu care este ├«nc─ârcat. ÔÖŽ Fig. Susceptibil de a declan╚Öa consecin╚Ťe grave. 2. S. n. Substan╚Ť─â sau amestec de substan╚Ťe care, sub ac╚Ťiunea c─âldurii sau a unui factor mecanic, are proprietatea de a se descompune brusc ╚Öi violent, cu dezvoltare de c─âldur─â, lumin─â ╚Öi gaze, provoc├ónd o cre╚Ötere mare a presiunii la locul exploziei; explozibil (2). ÔÇô Din fr. explosif.
EXPLOZ├ŹV2, -─é, explozivi, -e, adj. (Despre substan╚Ťe sau amestecuri de substan╚Ťe) Care poate exploda, care produce explozie; explozibil2. Substan╚Ť─â exploziv─â. ÔÖŽ (Fon.; despre consoane) Care produce, la deschiderea brusc─â a canalului bucal o explozie. ┬źP┬╗ este o consoan─â exploziv─â. ÔŚŐ (Substantivat, f.) Consoana ┬źb┬╗ este o exploziv─â. ÔÖŽ (Despre aparate, ma╚Öini etc.) Care ac╚Ťioneaz─â prin explozia unor substan╚Ťe speciale cu care este ├«nc─ârcat. Mine explozive.
EXPLOZ├ŹV1, explozive, s. n. Substan╚Ť─â sau amestec de substan╚Ťe care, sub ac╚Ťiuni termice sau mecanice, are proprietatea de a se descompune brusc ╚Öi violent, cu dezvoltare de c─âldur─â, lumin─â ╚Öi gaz, provoc├«nd o mare cre╚Ötere a presiunii la locul exploziei; explozibil. Te ui╚Ťi b─ânuitor la ele... ca la o bomb─â, ca la un exploziv. SEBASTIAN, T. 70.
exploz├şv1 adj. m., pl. exploz├şvi; f. exploz├şv─â, pl. exploz├şve
exploz├şv2 s. n., pl. exploz├şve
exploz├şv adj. m., pl. exploz├şvi; f. sg. exploz├şv─â, pl. exploz├şve
exploz├şv s. n., pl. exploz├şve
EXPLOZ├ŹV adj., s. 1. adj., s. detonant, explozibil, fulminant. (Substan╚Ť─â ~.) 2. adj. v. oclusiv.
EXPLOZ├ŹV, -─é adj. Care poate exploda; produc─âtor de explozie; explozibil. ÔÖŽ (Despre consoane; ╚Öi s.f.) Care se produce prin explozie (4) [├«n DN], prin deschiderea brusc─â a canalului fonator. // s.m. Substan╚Ť─â care, prin ├«nc─âlzire sau lovire, produce o explozie. [Var. explosiv, -─â adj., s.m. / cf. fr. explosif].
EXPLOZ├ŹV, -─é I. adj. 1. care poate exploda; care produce explozie; detonant. 2. care caracterizeaz─â explozia (5). ÔÖŽ consoan─â ~─â (╚Öi s. f.) = oclusiv─â. II. adj., s. m. f. (om cu temperament) violent. III. s. n. substan╚Ť─â, amestec de substan╚Ťe care prin ├«nc─âlzire, lovire sau frecare fac explozie. (< fr. explosif)
EXPLOZ├ŹV ~─â (~i, ~e) ╚Öi substantival Care poate exploda; explozibil. /<fr. explosif
exploziv a. 1. Gram. se zice de consoanele (p, b, d, t) la a c─âror rostire aerul iese din gura deschis─â cu o mic─â explozie; 2. susceptibil de a face explozie. ÔĽĹ n. corp care, sub diferite influen╚Ťe, degajeaz─â o mare cantitate de gaz din care rezult─â efecte de ruptur─â, de projec╚Ťiune, etc.
*exploz├şv, -─â adj. (fr. explosif). Care ├«nso╚Ťe╚Öte sa┼ş produce o exploziune: pulbere exploziv─â (praf de pu╚Öc─â), gloan╚Ťe explozive. Gram. Se zice despre sunetele care se pronun╚Ť─â cu o mic─â exploziune (ca p, b, ce, ge). Adv. Se pronun╚Ť─â exploziv.
EXPLOZIV adj., s. 1. adj., s. detonant, explozibil, fulminant. (Substan╚Ť─â ~.) 2. adj. (FON.) ocluziv. (Sunet ~.)
exploziv, (engl.= explosive), despre unul din modurile de manifestare a activit─â╚Ťii vulcanice de tip central prin care sunt aruncate ├«n aer produse fluide (lave), solide (cenu╚Ö─â, lapili, roci preexistente) ╚Öi gazoase. Ex. tipul de erup╚Ťie Bandai-San, vulcanian. V. ╚Öi efuziv.
EXPLOZ├ŹV, -─é adj. (cf. fr. explosif): ├«n sintagma consoan─â exploziv─â (v.).

Exploziv dex online | sinonim

Exploziv definitie

Intrare: exploziv
exploziv adjectiv substantiv neutru
esplosiv