Dicționare ale limbii române

2 intrări

24 definiții pentru expectorare

espectora v vz expectora
espectorare sf vz expectorare
espeptora v vz expectora
espeptorare sf vz expectorare
expectora vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esp~, espeptora / Pzi: ~rez / E: fr expectorer] 1 A elimina prin tuse secreții (patologice) ale căilor respiratorii. 2 (Frr) A vorbi fără rost.
expectorare sf [At: CALENDAR (1862) / V: (înv) esp~, espept~ / Pl: ~rări / E: expectora] 1-2 Expectorație (1-2).
EXPECTORÁ, expectorez, vb. I. Tranz. A elimina prin tuse, a da afară pe gură mucozitățile, flegma care se formează pe căile respiratorii. – Din fr. expectorer, lat. expectorare.
EXPECTORÁRE, expectorări, s. f. Acțiunea de a expectora și rezultatul ei; expectorație. – V. expectora.
EXPECTORÁ, expectorez, vb. I. Tranz. A elimina prin tuse, a da afară pe gură mucozitățile, flegma care se formează pe căile respiratorii. – Din fr. expectorer, lat. expectorare.
EXPECTORÁRE, expectorări, s. f. Acțiunea de a expectora și rezultatul ei; expectorație. – V. expectora.
EXPECTORÁ, expectorez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A elimina pe gură mucozitățile, flegma care se formează pe căile respiratorii. V. scuipa.
EXPECTORÁRE, expectorări, s. f. Acțiunea de a expectora; expectorație.
expectorá (a ~) vb., ind. prez. 3 expectoreáză
expectoráre s. f., g.-d. art. expectorắrii; pl. expectorắri
expectorá vb., ind. prez. 1 sg. expectoréz, 3 sg. și pl. expectoreáză
expectoráre s. f., g.-d. art. expectorării; pl. expectorări
EXPECTORÁ vb. v. scuipa.
EXPECTORÁ vb. I. tr. A da afară, a elimina mucozitățile provenite din căile respiratorii. [< fr. expectorer, cf. lat.t. expectorare < ex – afară, pectus – piept].
EXPECTORÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a expectora; expectorație. [< expectora].
EXPECTORÁ vb. tr. a elimina mucozitățile provenite din căile respiratorii. (< fr. expectorer, lat. expectorare)
A EXPECTORÁ ~éz tranz. (flegmă, mucozități) A elimina prin tuse din căile respiratorii. /<fr. expectorer, lat. expectorare
*expectorațiúne f. (d. expectorez). Acțiunea de a expectora. – Și -áție, -áre.
*expectoréz v. tr. (lat. ex-péctoro, -áre, d. ex, afară din, și pectus, pept). Scuĭp, scot flegmă din pept.
EXPECTORA vb. a scuipa.

Expectorare dex online | sinonim

Expectorare definitie

Intrare: expectora
expectora verb grupa I conjugarea a II-a
espectora
espeptora
Intrare: expectorare
expectorare substantiv feminin
espectorare
espeptorare