Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru expansiune

expansiune sf [At: BARASCH, I. N. 15/29 / V: (├«nv) esp~, espen~, (├«vr) ~nzi~ / P: ~si-u~ / Pl: ~ni / E: fr expansion, lat expansio, -onis] 1 Cre╚Ötere a volumului unui sistem fizico-chimic. 2 Cre╚Ötere a volumului unui gaz ├«n urma ├«nc─âlzirii sau a sc─âderii presiunii Si: detent─â. 3 Fenomenul de cre╚Ötere a dimensiunilor unui organ sau a unei p─âr╚Ťi dintr-un organ. 4 Rezultatul expansiunii (3). 5 (├Äs) ~a universului Teorie idealist─â care concepe evolu╚Ťia universului dintr-un atom primar, de origine divin─â, a c─ârui extindere a generat lumea. 6 Extindere a sferei de influen╚Ť─â ╚Öi a domina╚Ťiei economice a unui stat asupra altuia. 7 Acaparare de teritorii str─âine. 8 (Imp) Dezvoltare economic─â impetuoas─â. 9 R─âsp├óndire, propagare a ideilor, a doctrinelor etc. prin c├ó╚Ötigarea de noi adep╚Ťi. 10 Extindere a domeniului de existen╚Ť─â. 11 Amplificare a tr─âs─âturilor distinctive. 12 (Fig) ├Änsu╚Öirea de a fi expansiv (4). 13 (Fig) Exuberan╚Ť─â. 14 (Fig) Vioiciune.
expanziune sf vz expansiune
EXPANSI├ÜNE, expansiuni, s. f. 1. Cre╚Ötere a volumului unui sistem fizico-chimic; cre╚Ötere a volumului unui gaz; extindere pe un spa╚Ťiu a unui gaz; detent─â (1). 2. Extindere a influen╚Ťei ╚Öi domina╚Ťiei economice ╚Öi politice a unei puteri asupra unor ╚Ť─âri ╚Öi popoare str─âine; acaparare de teritorii, de sfere de influen╚Ť─â (adesea cu ajutorul for╚Ťei). ÔÖŽ (Impr.) Dezvoltare economic─â impetuoas─â. 3. Fig. Expansivitate, comunicativitate, exuberan╚Ť─â, vioiciune. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. expansion, lat. expansio, -onis.
EXPANSI├ÜNE, expansiuni, s. f. 1. Cre╚Ötere a volumului unui sistem fizico-chimic; cre╚Ötere a volumului unui gaz; extindere pe un spa╚Ťiu a unui gaz; detent─â (1). 2. Extindere a influen╚Ťei ╚Öi domina╚Ťiei economice ╚Öi politice a unui stat asupra altuia; acaparare de teritorii str─âine. ÔÖŽ (Impr.) Dezvoltare economic─â impetuoas─â. 3. Fig. Expansivitate, comunicativitate, exuberan╚Ť─â, vioiciune. [Pr.: -si-u-] ÔÇô Din fr. expansion, lat. expansio, -onis.
EXPANSI├ÜNE, expansiuni, s. f. 1. (Fiz.) Cre╚Öterea volumului unui sistem fizico-chimic; cre╚Öterea volumului unui gaz (├«n urma sc─âderii presiunii); extinderea unui gaz pe un spa╚Ťiu mai mare dec├«t cel ini╚Ťial. 2. Cre╚Ötere ╚Öi extindere a sferei de influen╚Ť─â politic─â ╚Öi economic─â a unui stat asupra altora, acaparare de teritorii str─âine. Politica unui stat care aspir─â spre expansiune mondial─â este ├«nso╚Ťit─â ├«n mod inevitabil de militarizare, de preg─âtiri de r─âzboi, precum ╚Öi de intensificare a reac╚Ťiunii ├«n─âuntrul ╚Ť─ârii. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 380, 6/5. 3. Fig. Expansivitate, comunicativitate. S─â tr─âie╚Öti, domnule locotenent, strig─â cu o expansiune subit─â advocatul Theodorescu-F─âlciu. ARGHEZI, P. T. 134. Deosebirea ├«ntre sim╚Ť─âminte se arat─â mai ales c├«nd s├«nt ajunse la cel mai mare grad de expansiune. GHEREA, ST. CR. III 283. I se p─ârea fals─â toat─â bucuria ╚Öi expansiunea omului acestuia. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 71. ÔÇô Pronun╚Ťat: -si-u-.
expansi├║ne (-si-u-) s. f., g.-d. art. expansi├║nii; pl. expansi├║ni
expansi├║ne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. expansi├║nii; pl. expansi├║ni
EXPANSIÚNE s. (FIZ.) v. detentă.
EXPANSI├ÜNE s.f. 1. Cre╚Ötere a volumului unui gaz, al unui corp, al unui sistem fizico-chimic; dilatare, dilata╚Ťie. 2. Extindere a domina╚Ťiei sau a sferei de influen╚Ť─â politic─â ╚Öi economic─â a unei ╚Ť─âri asupra altei ╚Ť─âri. 3. (Fig.) Expansivitate, exuberan╚Ť─â, vioiciune; comunicativitate. [Pron. -si-u-. / cf. fr. expansion, lat. expansio].
EXPANSI├ÜNE s. f. 1. cre╚Ötere a volumului unui gaz, al unui sistem fizico-chimic; destindere (3), detent─â (1). 2. extindere a domina╚Ťiei, a sferei de influen╚Ť─â politic─â ╚Öi economic─â a unei ╚Ť─âri asupra altei ╚Ť─âri. 3. (lingv.) procedeu prin care o unitate sintactic─â de nivel inferior este transformat─â ├«ntr-o unitate de nivel superior; transformare a unei p─âr╚Ťi de propozi╚Ťie ├«n propozi╚Ťie subordonat─â. ÔŚŐ orice element ad─âugat unui enun╚Ť, care nu modific─â raporturile ╚Öi func╚Ťia elementelor preexistente. 4. (fig.) expansivitate, exuberan╚Ť─â, vioiciune; comunicativitate. (< fr. expansion, lat. expansio)
EXPANSI├ÜNE ~i f. 1) Cre╚Ötere a volumului unui gaz, lichid, sistem fizico-chimic etc. 2) Extindere a influen╚Ťei ╚Öi domina╚Ťiei economice ╚Öi politice a unui stat asupra altui stat. 3) fig. v. EXPANSIVITATE. /<fr. expansion, lat. expansio, ~onis
expansiune f. 1. creștere în volum, dilatarea unui corp; 2. fig. comunicarea cugetărilor și a sentimentelor sale.
*expansi├║ne f. (lat. exp├ínsio, -├│nis). Fiz. Ac╚Ťiunea de a se r─âsp├«ndi ├«n toate p─âr╚Ťile, vorbind de gazur─ş. Propagare, r─âsp├«ndire: expansiunea Rom├ónilor ├«n Dacia. Fig. Comunicarea cuget─ârilor ╚Öi sentimentelor t─âle: expansiunea inimi─ş.
EXPANSIUNE s. (FIZ.) destindere, detent─â, dilatare. (~ unui gaz.)
DRANG NACH OSTEN, expresie german─â (ÔÇ×expansiune spre r─âs─âritÔÇŁ) care desemneaz─â politica de cucerire german─â ├«ntre Elba ╚Öi Oder p├ón─â spre ╚Ť─ârmurile Balticii (sec. 10-13), reluat─â de Hitler ├«n cadrul planului s─âu de creare a unui ÔÇ×spa╚Ťiu vital pentru germaniÔÇŁ.
EXPANSI├ÜNE s. f. (cf. fr. expansion, lat. expansio, -onis): orice element ad─âugat unui enun╚Ť, care nu modific─â raporturile reciproce ╚Öi func╚Ťia elementelor preexistente. Astfel, la monemul (v.) predicativ izolat Vorbe╚Öte!, care reprezint─â un enun╚Ť, se pot ad─âuga monemele: ne├«nt├órziat (ob╚Ťin├óndu-se enun╚Ťul-propozi╚Ťie Vorbe╚Öte ne├«nt├órziat!), cu ei (ob╚Ťin├óndu-se enun╚Ťul-propozi╚Ťie Vorbe╚Öte ne├«nt├órziat cu ei!) ╚Öi s─â te ajute (ob╚Ťin├óndu-se enun╚Ťul-fraz─â Vorbe╚Öte ne├«nt├órziat cu ei s─â te ajute!), toate e. ale monemului predicativ amintit (nu este considerat e. subiectul, element indispensabil actualiz─ârii acestui monem). E. prive╚Öte nu numai monemul predicativ, ci ╚Öi monemul subiect sau oricare alt element ad─âugat. Astfel, la monemul subiect Oamenii din enun╚Ťul Oamenii lucreaz─â se poate ad─âuga monemul atribut harnici, ob╚Ťin├óndu-se enun╚Ťul Oamenii harnici lucreaz─â; la monemul atribut asortat din enun╚Ťul Iat─â un magazin asortat, se poate ad─âuga monemul complement bine, ob╚Ťin├óndu-se enun╚Ťul Iat─â un magazin bine asortat; la monemul complement cuvintele din enun╚Ťul Ascult cuvintele se poate ad─âuga monemul atribut lui, ob╚Ťin├óndu-se enun╚Ťul Ascult cuvintele lui. E. permite deci completarea elementelor nepredicative ale enun╚Ťului ├«n acela╚Öi fel ├«n care permite completarea elementelor predicative ale acestuia. De aceea rolul ei ├«n constituirea mesajelor este foarte mare. Se disting dou─â tipuri de e.: a) e. prin coordonare (c├ónd func╚Ťia elementului ad─âugat este identic─â cu aceea a unui element preexistent ├«n acel cadru): de la ÔÇ×Ast─âzi lucrezÔÇŁ la ÔÇ×Ast─âzi ╚Öi m├óine lucrezÔÇŁ, cu monemul m├óine element de e. prin coordonare, cu func╚Ťie identic─â cu aceea a monemului preexistent ast─âzi; de la ÔÇ×Au venit la noiÔÇŁ la ÔÇ×Au venit la noi ╚Öi la eiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Au venit ╚Öi s-au odihnit la noi ╚Öi la eiÔÇŁ, cu monemele la ei ╚Öi s-au odihnit elemente de e. prin coordonare, cu func╚Ťii identice cu acelea ale monemelor preexistente la noi ╚Öi au venit etc. b) e. prin subordonare (c├ónd func╚Ťia elementului ad─âugat nu se g─âse╚Öte la un element preexistent ├«n acela╚Öi cadru, ea fiind modificat─â fie de pozi╚Ťia acestuia fa╚Ť─â de alt monem, dup─â care ╚Öi-o exercit─â, fie cu ajutorul unui monem func╚Ťional): de la ÔÇ×Ei c├ónt─âÔÇŁ la ÔÇ×Ei c├ónt─â mar╚ÖuriÔÇŁ cu monemul mar╚Öuri element de e. prin subordonare, cu func╚Ťia indicat─â de pozi╚Ťia sa dup─â monemul predicativ; de la ÔÇ×Ei c├ónt─âÔÇŁ la ÔÇ×Ei c├ónt─â cu entuziasmÔÇŁ, cu monemul entuziasm element de e. prin subordonare, cu func╚Ťia indicat─â prin mijlocirea monemului func╚Ťional cu etc. Termen corelativ cu contragere ╚Öi dezvoltare (v.).

Expansiune dex online | sinonim

Expansiune definitie

Intrare: expansiune
expansiune substantiv feminin
  • silabisire: -si-u-
expanziune