Dicționare ale limbii române

2 intrări

5 definiții pentru expandare

expanda [At: LM / V: (înv) ~de / Pzi: ~dez / E: lat expandere] 1-2 vti (Teh) A (se) mări. 3-4 vti (Teh) A (se) dilata. 5-6 vti (Teh) A (se) întinde. 7 vt (Teh) A deforma prin întindere. 8 vt (Fig) A întinde către. 9 vt (Fig) A revărsa.
expandá vb., ind. prez. 1 sg. expandéz, 3 sg. și pl. expandeáză
EXPANDÁ vb. tr. (tehn.) a întinde, a mări, a dilata. ◊ a deforma prin întindere. (< germ. expandieren, engl. expand)
expandá vb. I (fig.; impropriu) A exprima; a revărsa ◊ „[...] domniile voastre vă puteți expanda oricând spleenul, dezgustul, mânia sau coptura sufletească pe posturile naționale [...]” R.l. 4 XII 93 p. 3 (din engl. to expand)
EXPANDARE, expandări, s. f. (Tehn.) Operație tehnologică de mărire, pe o anumită lungime, a diametrului interior al unei țevi. Această lărgire se obține prin deformare plastică, pas cu pas, și se efectuează, de regulă, doar la unul din capetele țevii.

expandare definitie

expandare dex

Intrare: expandare
expandare substantiv feminin
Intrare: expanda
expanda verb grupa I conjugarea a II-a