Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru exotic

esotic, ~─â a vz exotic
exotic, ~─â a [At: ASACHI, A. LIT. 14/18 / V: ecso~, (├«nv) eso~, (├«vr) ezo~ / P: eg-zo~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr exotique, lat exoticus] 1 (D. ╚Ť─âri) Care se afl─â ├«ntr-o regiune foarte ├«ndep─ârtat─â ╚Öi care impresioneaz─â prin aspectele neobi╚Önuite, ciudate. 2 (D. plante, animale, obiceiuri) Care provine dintr-o regiune exotic─â (1). 3 Care apar╚Ťine unui ╚Ťinut exotic (1). 4 Care este propriu unui ╚Ťinut exotic (1). 5 Care se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â sau se manifest─â ├«n felul neobi╚Önuit al unui ╚Ťinut ├«ndep─ârtat. 6 (Nob) Straniu.
EX├ôTIC, -─é, exotici, -ce, adj. Care se afl─â ├«n zone foarte ├«ndep─ârtate ╚Öi care impresioneaz─â prin aspectele neobi╚Önuite, ciudate; care provine dintr-o asemenea regiune, care apar╚Ťine, care este propriu acestor ╚Ť─âri. [Pr.: eg-zo-] ÔÇô Din fr. exotique, lat. exoticus.
EX├ôTIC, -─é, exotici, -ce, adj. Care se afl─â ├«ntr-o regiune foarte ├«ndep─ârtat─â ╚Öi care impresioneaz─â prin aspecte neobi╚Önuite, ciudate; care provine dintr-o asemenea regiune, care apar╚Ťine, care este propriu acestor ╚Ť─âri. [Pr.: eg-zo-] ÔÇô Din fr. exotique, lat. exoticus.
EX├ôTIC, -─é, exotici, -e, adj. (Despre ╚Ť─âri, ╚Ťinuturi) Care se afl─â ├«ntr-o regiune dep─ârtat─â ╚Öi impresioneaz─â prin peisajele neobi╚Önuite ╚Öi aspectele ciudate ÔÖŽ (Despre fiin╚Ťe, obiceiuri) Care provine dintr-o asemenea ╚Ťar─â. [Bumbacul] se coace toamna t├«rziu, plesnindu-╚Öi fructul rotund ╚Öi l─âs├«nd s─â izbucneasc─â din─âuntru puful moale ╚Öi alb al exoticei plante. BOGZA, C. O. 389. Privirile mul╚Ťimii erau atrase de fiin╚Ťa aceea exotic─â. BART, E. 79. O flor─ârie plin─â de plante exotice. NEGRUZZI, S. I 110. ÔŚŐ (Substantivat, fig.) Nu mai scriam nici versuri, nici romane... Sub boababi dormeam... O, nop╚Ťi divine! Tr─âia ├«n vis exoticul din mine ├Än mijlocul naturii suverane. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 129.
ex├│tic [x pron. gz] adj. m., pl. ex├│tici; f. ex├│tic─â, pl. ex├│tice
ex├│tic adj. m. [x pron. gz], pl. ex├│tici; f. sg. ex├│tic─â, pl. ex├│tice
EX├ôTIC, -─é adj. (Despre ╚Ť─âri) Aflat ├«ntr-o regiune foarte dep─ârtat─â (cu aspecte neobi╚Önuite). ÔÖŽ (Despre plante, animale etc.) Care provine dintr-o ╚Ťar─â ├«ndep─ârtat─â, dintr-o regiune din afara Europei. [Pron. eg-zo-. / cf. fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos].
EX├ôTIC, -─é adj. aflat ├«ntr-o regiune foarte dep─ârtat─â (din afara Europei) ╚Öi care impresioneaz─â prin aspectele neobi╚Önuite. ÔŚŐ care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia. (< fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos)
EX├ôTIC ~c─â (~ci, ~ce) 1) (despre locuri, ╚Ťinuturi) Care se afl─â foarte departe ╚Öi se caracterizeaz─â prin condi╚Ťii de via╚Ť─â neobi╚Önuite ╚Öi ciudate. 2) (despre plante, animale, fructe etc.) Care este importat din ╚Ť─âri ├«ndep─ârtate ╚Öi calde. 3) (despre lucruri) Care are caracter sau aspect neobi╚Önuit, ciudat. /<fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos
exotic a. adus din ╚Ť─âri str─âine: plante exotice.
*ex├│tic, -─â adj. (vgr. exotik├│s, d. ├ęxo, afar─â). Adus din ╚Ť─âr─ş str─âine (├«n opoz. cu indigen): animale, plante exotice.

Exotic dex online | sinonim

Exotic definitie

Intrare: exotic
exotic adjectiv
esotic