esorcism sn vz exorcism

exhorcism sn vz exorcism

exorcism sn [At: PROT. – POP., N. D. / V: (îvr) exho~, esor~ / Pl: ~e / E: fr exorcisme] 1 Practică magică (rugăciuni, descântece etc.) care are drept scop alungarea duhurilor rele, a diavolilor etc. 2-3 Text religios sau descântec pentru alungarea demonilor.

EXORCÍSM s. n. Ceremonie rituală însoțită de rugăciuni, descântece etc. pentru alungarea demonilor din trupul unui posedat. – Din fr. exorcisme.

EXORCÍSM s. n. Practică magică (rugăciuni, descântece etc.) care are drept scop alungarea duhurilor rele, a diavolilor etc. – Din fr. exorcisme.

exorcísm s. n.

exorcísm s. n.

EXORCÍSM s.n. Ritual primitiv practicat de cei mistici, constând în rostirea de cuvinte magice pentru alungarea diavolului. [Cf. fr. exorcisme, lat. exorcismus, gr. exorkismos].

EXORCÍSM s. n. ritual primitiv practicat de cei mistici, constând în rostirea de cuvinte magice pentru alungarea diavolului. (< fr. exorcisme, lat. exorcismus)

EXORCÍSM ~e n. (în credințele mistice) Ritual magic care are scopul de a alunga diavolul, duhurile rele. /<fr. exorcisme, lat. exorcismus

exorcism n. rugăciuni și ceremonii pentru gonirea dracilor.

*exorcízm n., pl. e (vgr. exorkismós). Rar. Expulsarea dracilor pin rugăcĭunĭ și ceremoniĭ, după cum crede poporu.

EXORCÍSM (< fr., lat.) s. n. Ceremonie rituală însoțită de rugăciuni pentru alungarea demonilor din trupul unui posedat, dintr-o casă etc.; se practică însă și ocazional pentru eliberarea oamenilor din posesia diavolului, utilizându-se în acest scop îndeosebi tămâia.

exorcísm, exorcisme s. n. Ceremonie rituală, însoțită de rugăciuni, pentru alungarea demonilor din trupul unui posedat, dintr-o casă, dintr-un animal etc. sau pentru apărare împotriva spiritelor rele. ♦ Practică magică în descântece pentru a scăpa pe cineva de rele. – Din fr. exorcisme.