exoflisi1 vt [At: (a. 1794) GALDI, M. PHAN. 186 / V: ecso~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ἐξοφλῶ] (Grî) 1 (C. i. o datorie) A achita. 2 (C. i. un cont) A lichida.

exoflisi2 vt [At: BL, IV, 78 / V: ecso~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ἐξωφυλλύσω[1]] (Grî) 1 (D. jocul de cărți) A separa cărțile fară valoare. 2 A concedia. 3 (Pex) A expedia (pe cineva). modificată

EXOFLISÍ, exoflisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism ieșit din uz) A concedia (un funcționar) din slujbă; a da afară. A fost exoflisit din minister. CARAGIALE, O. VII 49. ♦ A se descotorosi de cineva. Bate-mi în ușă cînd l-ăi exoflisi pe Crăcănel. CARAGIALE, O. I 196.

exoflisí (a ~) (înv.) (-xo-fli-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exoflisésc, imperf. 3 sg. exofliseá; conj. prez. 3 să exofliseáscă

exoflisí vb. (sil. -fli-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exoflisésc, imperf. 3 sg. exofliseá; conj. prez. 3 sg. și pl. exofliseáscă

EXOFLISÍ vb. v. achita, concedia, debarasa, degaja, descotorosi, dezbăra, îndepărta, lichida, onora, plăti, scăpa, scoate.

exoflisì v. pop. a expedia. [Gr. mod.].

*exoflisésc v. tr. (ngr. exofló, aoristu exóflisa, sting o datorie). Vechĭ. Răfuĭesc, plătesc de tot. Azĭ. Iron. Daŭ gata, expediez (trăgînd o bătaĭe, înșelînd, ucizînd orĭ făcînd să se astîmpere): l-a exoflisit și pe ăsta!

exoflisi vb. v. ACHITA. CONCEDIA. DEBARASA. DEGAJA. DESCOTOROSI. DEZBĂRA. ÎNDEPĂRTA. LICHIDA. ONORA. PLĂTI. SCĂPA. SCOATE.