Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru existent

esistene ain vz existent
esistint, ~─â a, sna vz existent
existent, ~─â [At: BARASCH, I. 75/6 / V: (├«nv) ~tint, esi~, esistint, esistente ain, esistinte ain / P: eg-zis~ / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr existant, lat exsistens, -ntis] 1 a Care se afl─â ├«n realitate Si: real, (├«vr) existat. 2 sna Ceea ce exist─â. 3 sna (Ccr) Disponibilul dintr-un capital, dintr-o sum─â. 4 a (D. legi, decrete, situa╚Ťii etc.) Care este ├«n vigoare Si: actual. 5 a Care se manifest─â.
existint, ~─â a vz existent
EXIST├ëNT, -─é, existen╚Ťi, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care exist─â, se afl─â, tr─âie╚Öte; care se manifest─â. 2. S. n. (Fil.) Manifestare concret─â a existen╚Ťei; ceea ce exist─â. 3. S. n. (Jur.) Orice categorie de bunuri apar╚Ťin├ónd cuiva la o anumit─â dat─â. [Pr.: eg-zis-] ÔÇô Din fr. existant (dup─â existen╚Ť─â).
EXIST├ëNT, -─é, existen╚Ťi, -te, adj. Care exist─â, se afl─â, tr─âie╚Öte; care se manifest─â. [Pr.: eg-zis-] ÔÇô Din fr. existant (dup─â existen╚Ť─â).
EXIST├ëNT, -─é, existen╚Ťi, -te, adj. Care exist─â, care se afl─â ├«n fiin╚Ť─â, care este ├«n vigoare. Conven╚Ťie comercial─â existent─â ├«ntre dou─â state.
exist├ęnt1 [x pron. gz] adj. m., pl. exist├ęn╚Ťi; f. exist├ęnt─â, pl. exist├ęnte
*exist├ęnt2 [x pron. gz] s. n.
exist├ęnt adj. m. [x pron. gz], pl. exist├ęn╚Ťi; f. sg. exist├ęnt─â, pl. exist├ęnte
EXISTÉNT adj. prezent. (Stare de lucruri ~.)
Existent Ôëá inexistent, neexistent
EXISTÉNT, -Ă adj. Care există, care este. [Pron. eg-zis-. / cf. fr. existant].
EXIST├ëNT, -─é I. adj. care exist─â, tr─âie╚Öte. II. s. n. 1. (fil.) manifestare concret─â a existen╚Ťei; ceea ce exist─â. 2. (jur.) orice categorie de bunuri apar╚Ťin├ónd unei ├«ntreprinderi la o anumit─â dat─â. (< fr. existant)
EXIST├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) Care exist─â ├«n mod real, ├«n prezent. Adev─âr ~. 2) Care este valabil pentru perioada dat─â; ├«n vigoare la momentul dat. Ordine ~t─â. /<fr. existant, lat. existens, ~ntis
existent a. care exist─â: legile existente.
*exist├ęnt, -─â adj. (lat. ex-sistens, fr. existant). Care exist─â: legile existente. ÔÇô Ob. egz- (dup─â fr.).
EXISTENT adj. prezent. (Stare de lucruri~.)

Existent dex online | sinonim

Existent definitie

Intrare: existent
existent adjectiv
esistene
esistint
existint