EXHIBÍȚIE, exhibiții, s. f. Faptul de a arăta ceva în fața publicului (de obicei în mod ostentativ, demonstrativ); faptul de a (se) da în spectacol; expunere, etalare. Fiindcă el, ca tată, e răspunzător de sănătatea sufletească a lui Apostol, interzise pe viitor asemenea exhibiții. REBREANU, P. S. 35. – Variantă: exhibițiúne (pronunțat -ți-u-) (CARAGIALE, O. VII 233) s. f.