exhaustivitate sf [At: DN2 / P: ~ha-us~ / Pl: ~tăți / E: exhaustiv + -itate] (Liv) 1 Capacitatea de a epuiza un subiect. 2 Metodă exhaustivă (1).

EXHAUSTIVITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi exhaustiv; metodă exhaustivă. [Pr.: -ha-us-] – Exhaustiv + suf. -itate.

EXHAUSTIVITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi exhaustiv; metodă exhaustivă. [Pr.: -ha-us-] – Exhaustiv + suf. -itate.

exhaustivitáte (-ha-us-) s. f., g.-d. art. exhaustivitắții

exhaustivitáte s. f. (sil. -ha-us-), g.-d. art. exhaustivității

EXHAUSTIVITÁTE s.f. (Liv.) Caracter exhaustiv. [Cf. fr. exhaustivité].

EXHAUSTIVITÁTE s. f. caracter exhaustiv. (< fr. exhaustivité)