Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru executat

executa [At: ╚śINCAI, HR. III, 206/18 / Pl: eg-ze~ / V: (├«nv) ese~, eze~ / Pzi: execut ╚Öi (├«rg) ~tez / E: fr ex├ęcuter] 1 vt A face o mi╚Öcare, o ac╚Ťiune etc. Si: a realiza, (├«vr) a execui. 2 vt A face un lucru, un obiect etc. Si: a confec╚Ťiona. 3 vt A fabrica. 4 vt A prelucra. 5 vt A efectua. 6 vr A face ce i s-a spus. 7 vt A interpreta o bucat─â muzical─â. 8 vt A juca un rol ├«ntr-o pies─â de teatru. 9 vt (Pex) A reprezenta o pies─â de teatru. 10-11 vt A face exerci╚Ťii de gimnastic─â sau de balet. 12 vt A aduce la ├«ndeplinire un ordin, o obliga╚Ťie, o rug─âminte etc. 13 vt A aduce la ├«ndeplinire a hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, un act al unei autorit─â╚Ťi etc. Si: (├«nv) a executarisi (1). 14 vt A sechestra bunurile materiale ale unui debitor Si: (├«vr) a executarisi (2). 15 vr A se achita de o datorie. 16 vt A for╚Ťa pe cineva s─â se achite de o datorie. 17 vr A se supune. 18 vt A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea. 19 vt A aduce la ├«ndeplinire o sentin╚Ť─â de condamnare la moarte. 20 vt (Pex) A ucide.
executat, ~─â [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«nv) ese~ / P: eg-ze~ / Pl: ~'a╚Ťi, ~e / E: executa] 1 a (D. o mi╚Öcare, o ac╚Ťiune etc.) Realizat. 2 a (D. un lucru, un obiect) Confec╚Ťionat. 3 a Fabricat. 4 a Prelucrat. 5 a Efectuat. 6 a (D. o bucat─â muzical─â) Interpretat─â. 7 a (D. un rol) Interpretat. 8 a (D. o pies─â de teatru) Reprezentat─â. 9 a (D. un ordin, o obliga╚Ťie etc.) Adus la ├«ndeplinire. 10 a (D. o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â) Adus la ├«ndeplinire Si: (├«nv) executarisit (1). 11 a (D. bunurile materiale ale unui debitor) Sechestrat. 12 a (D. o datorie) Achitat─â. 13 a (Jur; d. o persoan─â) Care a fost silit s─â se achite de o datorie. 14 a (D. o sentin╚Ť─â de condamnare la moarte) Adus la ├«ndeplinire. 15-16 smf, a (Om) care a fost supus unei execu╚Ťii. 17-18 smf, a (Pex) (Om) ucis. 19 a (D. exerci╚Ťii de gimnastic─â sau balet) F─âcut Cf executa (10-11).
EXECUT├ü, exec├║t, vb. I. 1. Tranz. A face, a confec╚Ťiona, a fabrica, a prelucra, a efectua. 2. Refl. A face ceea ce i s-a spus. 3. Tranz. A face exerci╚Ťii de gimnastic─â sau figuri de balet. ÔÖŽ A c├ónta o bucat─â muzical─â la un instrument. 4. Tranz. A sili pe debitor s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â obliga╚Ťiile. ÔÖŽ A aduce la ├«ndeplinire o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, un act al autorit─â╚Ťii, o m─âsur─â etc. ÔÖŽ Refl. A se supune, a da ascultare. ÔÖŽ A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea; a aduce la ├«ndeplinire o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â de condamnare la moarte. [Pr.: eg-ze-] ÔÇô Din fr. ex├ęcuter.
EXECUT├ü, execut, vb. I. 1. Tranz. A face, a confec╚Ťiona, a fabrica, a prelucra, a efectua. 2. Refl. A face ceea ce i s-a spus. 3. Tranz. A face exerci╚Ťii de gimnastic─â sau figuri de balet. ÔÖŽ A c├ónta o bucat─â muzical─â. 4. Tranz. A sili pe debitor sa-╚Öi ├«ndeplineasc─â obliga╚Ťiile. ÔÖŽ A aduce la ├«ndeplinire o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, un act al autorit─â╚Ťii, o m─âsur─â etc. ÔÖŽ Refl. A se supune, a da ascultare. ÔÖŽ A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea; a aduce la ├«ndeplinire o hot─âr├óre de condamnare la moarte. [Pr.: eg-ze-] ÔÇô Din fr. ex├ęcuter.
EXECUT├ü, exec├║t, vb. I. 1. Tranz. A face, a confec╚Ťiona, a fabrica. Uzina execut─â strunguri. Ôľş Fotografie ur├«t─â ╚Öi naiv─â... executat─â ├«ntr-un atelier ieftin. C. PETRESCU, A. 365. Painjenii ├«╚Öi executau t─âcuta ╚Öi pacinica lor industrie. EMINESCU, N. 38. ÔÖŽ (Cu privire la legi, m─âsuri, ordine etc.) A aduce la ├«ndeplinire, a realiza. Gospod─âria colectiv─â se oblig─â s─â execute ├«ntocmai planurile de produc╚Ťie, ├«ns─âm├«n╚Ť─âri, pr─â╚Öitul, recoltatul, treieratul,dezmiri╚Ötitul,ar─âturile de toamn─â ╚Öi prim─âvar─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2672. ÔŚŐ Refl. pas. Ii pare r─âu c─â nu s-a putut executa planul nostru de petrecere. CARAGIALE, O. VII 35. 2. Refl. A se supune, a da ascultare. ├Äl conduse... la hotel, poruncind portarului s─â dea camera cea mai bun─â... Portarul se execut─â. C. PETRESCU, ├Ä. II 133. ÔÖŽ (Glume╚Ť) A da bani, a pl─âti. Imediat ce sosesc, m─â execut cu 200 m[─ârci]. CARAGIALE, O. VII 167. 3. Tranz. A face ├«n fa╚Ťa unui public exerci╚Ťii de gimnastic─â, figuri de balet etc. Copiii coreeni... au executat dansuri coreene, rom├«ne╚Öti ╚Öi ucrainene. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 1/1. ** A c├«nta o bucat─â muzical─â (din gur─â sau din instrumente) (Absol.) Muncitorii execut─â din crea╚Ťiile lui Bach, Mozart,Beethoven, Ceaikovski. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 1/5. 4. Tranz. A aduce la ├«ndeplinire o hot├«r├«re judec─âtoreasc─â, un act al autorit─â╚Ťii sau o obliga╚Ťie. 5. Tranz. A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea. Peste dou─â zile Bibescu nu va mai putea executa pe nimeni dup─â capul lui. CAMIL PETRESCU, O. II 284.
executá (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 execútă
executá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. execút, 3 sg. și pl. execútă
EXECUT├ü vb. 1. a face, a realiza, (pop. ╚Öi fam.) a me╚Öteri, a me╚Öterui. (A ~ un obiect.) 2. v. confec╚Ťiona. 3. a efectua, a face, a ├«mplini, a ├«ndeplini, a ├«nf─âptui, a realiza, a s─âv├ór╚Öi, (├«nv. ╚Öi pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat de f─âcut.) 4. a efectua, a face, a f─âuri, a ├«nf─âptui, a realiza, a s─âv├ór╚Öi. (~ o lucrare durabil─â.) 5. v. desf─â╚Öura. 6. v. efectua. 7. v. c├ónta. 8. a aplica, a ├«ndeplini. (~ o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â.) 9. (JUR.) (pop.) a ├«mplini, (├«nv.) a zapcii. (A ~ pe cineva pentru neplata datoriilor.)
EXECUT├ü vb. I. tr. 1. A face, a prelucra, a fabrica. 2. A pune ├«n aplicare, a ├«ndeplini (un ordin, un plan etc.). ÔÖŽ refl. A se supune. 3. A c├ónta o bucat─â muzical─â; a dansa (un dans, un balet etc.). 4. A ├«ndeplini o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, un act de autoritate, o obliga╚Ťie. ÔÖŽ A duce la ├«ndeplinire o sentin╚Ť─â de condamnare la moarte. [Pron. eg-ze-, p.i. exec├║t. / < fr. ex├ęcuter].
EXECUT├ü vb. I. tr. 1. a face, a prelucra. 2. a pune ├«n aplicare, a ├«ndeplini (un ordin, un plan). 3. a interpreta o lucrare muzical─â (un dans, un balet). 4. a ├«ndeplini o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, un act de autoritate, o obliga╚Ťie. ÔŚŐ a duce la ├«ndeplinire o sentin╚Ť─â de condamnare la moarte. II. refl. a se supune. (< fr. ex├ęcuter)
A EXECUT├ü exec├║t tranz. 1) A realiza printr-un efort fizic sau intelectual. 2) (exerci╚Ťii de gimnastic─â sau figuri de balet) A face cu mult─â iscusin╚Ť─â ╚Öi cu mult─â dexteritate. 3) (melodii, piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a c├ónta; a zice; a interpreta. 4) (sanc╚Ťiuni judiciare, m─âsuri etc.) A aduce la ├«ndeplinire; a transpune ├«n fapt. 5) (condamna╚Ťi) A supune la pedeapsa capital─â. 6) (sentin╚Ťe de condamnare capital─â) A pune ├«n aplicare; a aduce la ├«ndeplinire. 7) (debitori) A face s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â obliga╚Ťiile. /<fr. ex├ęcuter
executà v. 1. a pune în lucrare, a aduce la îndeplinire: a executa o hotărîre; 2. a cânta: a executa o bucată de muzică; 3. a vinde judecătorește averea cuiva: a executa un debitor; 4. a face să peară: a executa pe un condamnat.
*exec├║t, a -├í v. tr. (fr. ex├ęcuter, d. lat. ├ęx-sequi, ex-sec├║tus sum, a urm─âri p├«n─â la cap─ât). ├Ämplinesc, realizez: a executa o hot─âr├«re. Fac: a executa o statu─â. C├«nt: a executa un c├«ntec. Execut un condamnat la moarte, ├«l omor. Execut un debitor, ├«─ş v├«nd averea conform hot─âr├«ri─ş tribunalulu─ş. V. refl. Fac ce─şa ce mi se impune: ╚Ťi-s dator: dec─ş m─â execut (pl─âtesc). ÔÇô Ob. -egz- (dup─â fr.)
EXECUTA vb. 1. a face, a realiza, (pop. ╚Öi fam.) a me╚Öteri, a me╚Öterui. 2. a confec╚Ťiona, a fabrica, a face, a produce. (~ noi sortimente de ├«mbr─âc─âminte.) 3. a efectua, a face, a ├«mplini, a ├«ndeplini, a ├«nf─âptui, a realiza, a s─âv├«r╚Öi, (├«nv. ╚Öi pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 4. a efectua, a face, a f─âuri, a ├«nf─âptui, a realiza, a s─âv├«r╚Öi. (~ o lucrare durabil─â.) 5. a depune, a desf─â╚Öura, a duce, a efectua, a face, a ├«ndeplini, a ├«ntreprinde, a presta. (A ~ o munc─â util─â.) 6. a efectua, a face, a ├«ndeplini, a presta, a-╚Öi satisface. (~ serviciul militar.) 7. (MUZ.) a c├«nta, a intona, a interpreta, (pop.) a gl─âsui, a spune, a viersui, a zice, (├«nv.) a gl─âsi, a juca. (A ~ o melodie, o doin─â.) 8. a aplica, a ├«ndeplini. (~ o hot─âr├«re judec─âtoreasc─â.) 9. (JUR.) (pop.) a ├«mplini, (├«nv.) a zapcii. (A ~ pe cineva pentru neplata datoriilor.)
A EXECUTA O CONDAMNARE PENALĂ a se exila, a face pușcăria cu berilă, a fi în postul mare, a intra în postul cel mare, a merge la reciclare, a sta la naftalină.
executa, execut v. t. (intl.) a fura (pe cineva)

Executat dex online | sinonim

Executat definitie

Intrare: executa
executa verb grupa I conjugarea I
Intrare: executat
executat participiu