execrabil definitie

13 definiții pentru execrabil

execrabil, ~ă [At: PROT. – POP, N. D. / V: (înv) ese~ / P: eg-ze~ / Pl: ~i, ~e / E: fr exécrable, lat execrabilis] 1-2 av, a (Într-un mod) care trezește repulsie Si: dezgustător, oribil, respingător 3 a De calitate proastă. 4 av Foarte rău.
EXECRÁBIL, -Ă, execrabili, -e, adj. Respingător, detestabil, dezgustător, oribil. – Din fr. exécrable, lat. execrabilis.
EXECRÁBIL, -Ă, execrabili, -e, adj. Respingător, detestabil, dezgustător, oribil. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécrable, lat. execrabilis.
EXECRÁBIL, -Ă, execrabili, -e, adj. (Franțuzism) Care trezește dezgust, repulsie; respingător, detestabil, foarte rău, oribil. Conduită execrabilă.
execrábil (-xe-cra-) adj. m., pl. execrábili; f. execrábilă, pl. execrábile
execrábil adj. m. (sil. -cra-) [x pron. gz], pl. execrábili; f. sg. execrábilă, pl. execrábile
EXECRÁBIL adj. detestabil. (Un joc ~ al actorilor.)
EXECRÁBIL, -Ă adj. Dezgustător, respingător, oribil. [Pron. ec-se-. / cf. fr. exécrable, lat. exsecrabilis].
EXECRÁBIL, -Ă adj. dezgustător, respingător, oribil. (< fr. exécrable, lat. exsecrabilis)
EXECRÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care provoacă scârbă, silă; respingător; dezgustător; repulsiv; antipatic. [Sil. e-xe-cra-bil] /<fr. exécrable, lat. exsecrabilis
execrabil a. foarte rău.
*execrábil, -ă adj. (lat. ex-secrabilis). Abominabil, oribil. Fig. Foarte răŭ: mîncărĭ execrabile. Adv. În mod execrabil: a cînta execrabil.
EXECRABIL adj. detestabil. (Un joc ~ al actorilor.)

execrabil dex

Intrare: execrabil
execrabil adjectiv
  • silabisire: -cra-