excedare definitie

2 intrări

14 definiții pentru excedare

esceda v vz exceda
escede v vz exceda
exceda [At: VASICI, M. II, 21/5 / V: (înv) esc~, escede, ~de / P: ex-ce~ / Pzi: exced, 3 ~dează, ~dă / E: fr excedér, lat excedere] 1-2 vti (Liv) A depăși în dimensiune, durată, valoare, număr în raport cu o limită fixată. 3 vi (Rar) A prisosi. 4 vi (Rar) A trece peste limitele normale.
excede v vz exceda
EXCEDÁ, excedez, vb. I. Intranz. (Livr.) A întrece măsura, nivelul obișnuit, a depăși valoarea; p. ext. a copleși, a covârși. – Din fr. excéder, lat. excedere.
EXCEDÁ, excedez, vb. I. Intranz. (Livr.) A întrece măsura, nivelul obișnuit, a depăși valoarea; p. ext. a copleși, a covârși. – Din fr. excéder, lat. excedere.
excedá (a ~) vb., ind. prez. 3 excedeáză
excedá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. excedeáză
excedáre s. f., pl. excedări
EXCEDÁ vb. I. intr. A întrece nivelul, măsura obișnuită, valoarea. [P.i. 3,6 -dează și -dă, conj. 3 -ceadă. / < fr. excéder, cf. lat. excedere].
EXCEDÁ vb. intr. a întrece nivelul, măsura, valoarea. (< fr. excéder, lat. excedere)
A EXCEDÁ excéd intranz. A întrece măsura; a depăși valoarea. /<fr. exceder, lat. excedere
excede v. Jur. a covărși, a trece peste: amânarea nu poate excede termenul de o lună.
*excéd, -cés, a -céde (lat. excédere) și excedéz v. tr. (fr. excéder. V. cedez, purced). Trec maĭ departe de cît trebuĭe, vorbind de autoritate: a exceda atribuțiunile tăle. V. intr. Prisosesc: baniĭ excedează. V. întrec.

excedare dex

Intrare: exceda
exceda verb grupa I conjugarea a II-a
esceda
escede
excede
Intrare: excedare
excedare infinitiv lung