exactitate definitie

16 definiții pentru exactitate

esactitate sf vz exactitate
exactitate sf [At: EPISCUPESCU, O. Î. 211/3 / V: esa~, eza~ / P: eg-zac~ / Pl: ~tăți / E: exact + -itate] 1 Conformitate perfectă cu realitatea Si: exactitudine (1), (înv) exacteță (1), exacțiteță (1). 2 Concordanță perfectă cu adevărul Si: exactitudine (2), (înv) exacteță (2), exactiteță (2). 3 Lipsită de exagerări, inadvertențe sau denaturări Si: exactitudine (3), (înv) exacteță (3), exactiteță (3). 4 Fidelitate deplină a reproducerii unui model Si: exactitudine (4), (înv) exacteță (4), exactiteță (4). 5 Punctualitate. 6 Conformitate deplină cu un program prestabilit Si: exactitudine (6), (înv) exacteță (6), exactiteță (6). 7 Lipsă de erori sau abateri Si: exactitudine (7), (înv) exacteță (7), exactiteță (7). 8 Egalitate perfectă cu mărimea măsurată, fără nici o aproximație Si: exactitudine (8), (înv) exacteță (8), exactiteță (8). 9 Grijă minuțioasă și scrupuloasă pentru orice detaliu Si: exactitudine (9), (înv) exacteță (9), exactiteță (9). 10 Respectare riguroasă a normelor, fără nici o abatere Si: exactitudine (10), (înv) exacteță (10), exactiteță (10).
ezactitate sf vz exactitate
EXACTITÁTE, exactități, s. f. Calitatea de a fi exact; exactitudine. ◊ Loc. adv. Cu exactitate = precis. [Pr.: eg-zac-] – Exact + suf. -itate.
EXACTITÁTE, exactități, s. f. Calitatea de a fi exact; exactitudine. ◊ Loc. adv. Cu exactitate = precis. [Pr.: eg-zac-] – Exact + suf. -itate.
EXACTITÁTE s. f. 1. Calitatea de a fi exact (1). Ți-aș citi lucrarea mea. Aș dori să o controlezi și d-ta din punctul de vedere al exactității. CARAGIALE, O. VII 10. 2. Punctualitate. Omul civilizat întîi după exactitate se cunoaște. REBREANU, R. I 33.
exactitáte [x pron. gz] s. f., g.-d. art. exactitắții; pl. exactitắți
exactitáte s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exactității; pl. exactități
EXACTITÁTE s. 1. v. adevăr. 2. exactitudine, justețe, precizie. (~ calculelor.) 3. exactitudine, fidelitate. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri.) 4. v. punctualitate. 5. v. rigurozitate. 6. precizie, (livr.) acuratețe. (~ în executarea unui lucru.)
Exactitate ≠ inexactitate
EXACTITÁTE s.f. Calitatea de a fi exact; exactitudine. ◊ Cu exactitate = cu precizie, exact. [< exact + -itate].
EXACTITÁTE s. f. calitatea de a fi exact; exactitudine. (< exact + -itate)
EXACTITÁTE ~ăți f. Caracter exact; grijă deosebită la executarea unui lucru. ◊ Cu ~ cu precizie; exact. [G.-D. exactității] /exact + suf. ~itate
exactitate f. 1. atențiune punctuală, îngrijire; 2. preciziune.
*exactitáte f. (d. exact). Calitatea de a fi exact: a verifica exactitatea unuĭ calcul, exactitatea uneĭ veștĭ. Punctualitate: exactitatea e o formă a politețeĭ. – Și exactitúdine (după fr. exactitude). Ob. egz- (după fr.).
EXACTITATE s. 1. adevăr, autenticitate, exactitudine, justețe. (S-a confirmat ~ celor spuse de el.) 2. exactitudine, justețe, precizie. (~ calculelor.) 3. exactitudine, fidelitate. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri.) 4. exactitudine, punctualitate. (~ lui e proverbială.) 5. exactitudine, precizie, rigoare, rigurozitate, (înv.) scumpătate. (~ științifică.) 6. precizie, (livr.) acuratețe. (~ în executarea unui lucru.)

exactitate dex

Intrare: exactitate
exactitate substantiv feminin
esactitate
ezactitate