Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru eviden╚Ť─â

eveden╚Ť─â sf vz eviden╚Ť─â
eviden╚Ť─â sf [At: IORGOVICI, O. 40/25 / V: (pop) eved~, (├«nv) ~╚Ťie, ~din╚Ť─â, (├«vr) ~╚Ťi─â / Pl: ~╚Ťe / E: fr ├ęvidence, it evidenza, lat eviden╚Ťia] 1 Claritate ├«n perceperea unui lucru. 2 Certitudine. 3 (├Äe) A scoate (sau a pune) ├«n ~ A scoate la iveal─â. 4 (├Äae) A sublinia. 5 (├Äe) A se scoate (sau a se pune) ├«n ~ A c─âuta s─â se fac─â remarcat. 6 (├Äae) A-╚Öi sublinia ostentativ meritele. 7 (├Äe) A ie╚Öi ├«n ~ A se reliefa. 8 (├Äe) A se remarca (dintr-un grup, dintr-o mul╚Ťime). 9 (Rar; ├«e) A fi ├«n ~ A fi vizibil. 10 (├Äe) A fi ├«n ~╚Ťa (cuiva) A fi sub observa╚Ťia cuiva. 11 (├Äae) A se afla ├«n baza de date a cuiva. 12 ├Änregistrare a tuturor lucr─ârilor, bunurilor, persoanelor etc. legate de o anumit─â activitate. 13 (Ccr) List─â care cuprinde ├«nregistr─âri de lucr─âri, bunuri, persoane etc. legate de o anumit─â activitate. 14 (├Äe) A ╚Ťine (sau a p─âstra) ~╚Ťa sau a ╚Ťine (sau a avea) ├«n ~ A ├«nregistra ╚Öi a p─âstra la zi situa╚Ťia bunurilor, a lucrurilor ╚Öi a persoanelor legate de o anumit─â activitate. 15 (├Äe) A avea ~╚Ťa (cuiva sau a ceva) A nota ├«n vederea unei observ─âri mai atente. 16 (├Äs) ~╚Ťa popula╚Ťiei Birou al poli╚Ťiei care ├«nregistreaz─â datele civice ale cet─â╚Ťenilor. 17 (├Äas) Baz─â de date rezultat─â ├«n urma ├«nregistr─ârii datelor civice ale cet─â╚Ťenilor. corectat─â
eviden╚Ťi─â sf vz eviden╚Ť─â
eviden╚Ťie sf vz eviden╚Ť─â
evidin╚Ť─â sf vz eviden╚Ť─â
EVID├ëN╚Ü─é, (2) eviden╚Ťe, s. f. 1. Faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident; certitudine. ÔŚŐ Expr. A scoate (sau a pune) ├«n eviden╚Ť─â = a scoate la iveal─â, a sublinia. 2. Activitate care asigur─â informarea permanent─â ╚Öi precis─â despre situa╚Ťia dintr-un anumit domeniu prin ├«nregistrarea ╚Öi controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ ╚Öi calitativ. ÔÇô Din fr. ├ęvidence, lat. evidentia, it. evidenza.
EVID├ëN╚Ü─é, (2) eviden╚Ťe, s. f. 1. Faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident; certitudine. ÔŚŐ Expr. A scoate (sau a pune) ├«n eviden╚Ť─â = a scoate la iveal─â, a sublinia. 2. Activitate care asigur─â informarea permanent─â ╚Öi precis─â despre situa╚Ťia dintr-un anumit domeniu prin ├«nregistrarea ╚Öi controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ ╚Öi calitativ. ÔÇô Din fr. ├ęvidence, lat. evidentia, it. evidenza.
EVID├ëN╚Ü─é, (2) eviden╚Ťe, s. f. 1. Faptul de a fi evident, caracterul lucrului evident; certitudine, claritate. D. Jean Bart ╚Ötie s─â dea fic╚Ťiunii eviden╚Ťa realit─â╚Ťii palpabile. IBR─éILEANU, S. 88. ├Än to╚Ťi timpii... ╚Ötiin╚Ťa a cerut dovezi pozitive, eviden╚Ťe matematice. MACEDONSKI, O. IV 141. ÔŚŐ Expr. A scoate (sau a pune) ├«n eviden╚Ť─â = a scoate la iveal─â, a sublinia, a face ca un lucru s─â fie clar, limpede pentru to╚Ťi. Iat─â o simandicoas─â familie ce ╚Ťine sfat, pun├«ndu-╚Öi preten╚Ťiile ├«n eviden╚Ť─â. ANGHEL, PR. 173. 2. ├Änregistrarea tuturor lucr─ârilor, bunurilor sau persoanelor legate de o anumit─â activitate; situa╚Ťie. Economia socialist─â se caracterizeaz─â printr-o bun─â gospod─ârire ╚Öi eviden╚Ť─â riguroas─â, prin folosirea ra╚Ťional─â ╚Öi cu cea mai mare grij─â a avutului ob╚Ötesc. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2588. ÔŚŐ Expr. A ╚Ťine (sau a p─âstra) eviden╚Ťa = a ├«nregistra ╚Öi a p─âstra la zi situa╚Ťia bunurilor, lucr─ârilor ╚Öi persoanelor legate de o anumit─â activitate.
evid├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. evid├ęn╚Ťei; pl. evid├ęn╚Ťe
evid├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. evid├ęn╚Ťei; pl. evid├ęn╚Ťe
EVIDÉNȚĂ s. v. claritate.
EVID├ëN╚Ü─é s.f. 1. Caracterul a ceea ce este evident; certitudine, claritate. ÔÖŽ Ceea ce apare clar sau atrage aten╚Ťia. ÔŚŐ A scoate ├«n eviden╚Ť─â = a reliefa, a sublinia, a remarca. 2. ├Änregistrare, ├«nsemnare a tot ceea ce ╚Ťine de o activitate, de o chestiune etc. [Cf. it. evidenza, lat. evidentia].
EVID├ëN╚Ü─é s. f. 1. faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident. ÔÖŽ a scoate ├«n ~ = a reliefa, a sublinia. 2. ├«nregistrare a fenomenelor, bunurilor, persoanelor etc. (< fr. ├ęvidence, lat. evidentia, it. evidenza)
EVID├ëN╚Ü─é ~e f. 1) Caracter evident. ÔŚŐ A scoate (sau a pune) ├«n ~ a scoate la iveal─â; a eviden╚Ťia. 2) Oglindire (├«ntr-un document) a st─ârii de lucruri ├«ntr-un anumit domeniu. A ╚Ťine ~a. /<fr. ├ęvidence, lat. evidentia
eviden╚Ť─â f. caracterul lucrului evident.
*evid├ęn╚Ť─â f., pl. e (lat. evidentia). Calitatea de a fi evident. A fi ├«n eviden╚Ť─â, a fi vizibil, aparent. A scoate ├«n eviden╚Ť─â, a v─âdi. V. relief.
EVIDEN╚Ü─é s. claritate, pregnan╚Ť─â. (Se dezv─âluie cu ~.)

Eviden╚Ť─â dex online | sinonim

Eviden╚Ť─â definitie

Intrare: eviden╚Ť─â
eviden╚Ť─â substantiv feminin
eveden╚Ť─â
eviden╚Ťi─â
eviden╚Ťie
evidin╚Ť─â