Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru evangheliar

evangeliar sn vz evangheliar
evangheliar sn [At: HASDEU, I. C. I, 145 / V: ~ngel~ / Pl: ~e / E: fr ├ęvang├ęliaire] Carte bisericeasc─â ├«n care sunt cuprinse cele patru evanghelii Si: tetraevanghel.
EVANGHELI├üR, evangheliare, s. n. 1. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; tetraevanghel. 2. Carte de slujb─â care con╚Ťine pericope din cele patru Evanghelii, citite ├«n cadrul liturghiei sau cu alte ocazii ╚Öi aranjate ├«n func╚Ťie de s─ârb─âtoarea Sfintelor Pa╚Öti. [Pr.: -li-ar] ÔÇô Din fr. ├ęvang├ęliaire, lat. evangeliarium.
EVANGHELI├üR, evangheliare, s. n. Carte care cuprinde cele patru evanghelii; tetravanghel. [Pr.: -li-ar] ÔÇô Din fr. ├ęvang├ęliaire, lat. evangeliarium.
EVANGHELI├üR, evangheliare, s. n. Carte care cuprinde cele patru evanghelii. V. evanghelie, tetraevanghel. Evangheliarul lui Coresi. ÔÇô Pronun╚Ťat: -li-ar.
evangheliár (-li-ar) s. n., pl. evangheliáre
evangheliár s. n. (sil. -li-ar), pl. evangheliáre
EVANGHELIÁR s. v. evanghelie.
EVANGHELI├üR s.n. Carte care cuprinde cele patru evanghelii; tetravanghel. [Pron. -li-ar, pl. -re. / cf. fr. ├ęvang├ęliaire].
EVANGHELI├üR s. n. carte care cuprinde cele patru evanghelii. (< fr. ├ęvang├ęliaire, lat. evangeliarium)
EVANGHELI├üR ~e n. Carte care cuprinde cele patru evanghelii; tetraevanghel; evanghelie. /<fr. ├ęvang├ęliaire, lat. evangeliarium
evangeliar n. carte ce con╚Ťine evangheliile.
*evangeli├ír n., pl. e (fr. ├ęvang├ęliaire, mlat. evangeliarium). Tetravanghel, carte care con╚Ťine cele patru evangheli─ş. ÔÇô ╚śi evangheliar (dup─â evanghelie).
EVANGHELIAR s. (BIS.) evanghelie, tetraevanghel.
EVANGHELI├üR (< fr., lat.) s. n. 1. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; tetraevanghel. Unele exemplare, realizate de mari caligrafi ╚Öi miniaturi╚Öti (Gavril Uric, Anastasie Crimca), sunt adev─ârate capodopere. Primul e. ├«n limba rom├ón─â a ap─ârut ├«n 1561 la Bra╚Öov (ÔÇ×TetraevangheliarulÔÇŁ lui Coresi). 2. Carte de slujb─â ce con╚Ťine pericope din cele patru Evanghelii, citite ├«n cadrul liturghiei sau cu alte ocazii ╚Öi aranjate ├«n func╚Ťie de s─ârb─âtoarea Sf. Pa╚Öti.
evangheli├ír, evangheliare s. n. Carte bisericeasc─â de cult, care cuprinde p─âr╚Ťile (pericopele) din Evanghelie scrise ce cei patru evangheli╚Öti: Matei, Marcu, Luca ╚Öi Ioan, a╚Öa cum se folosesc ele la serviciul divin ├«n tot cursul anului bisericesc; tetraevanghel; sf├ónta evanghelie. ÔÖŽ Evangheliarul de la Putna = carte de cult (1488-1489), cuprinz├ónd cele patru evanghelii, oper─â a caligrafului ╚Öi miniaturistului Palade (sec. 15), pe care l-a decorat cu remarcabile frontispicii ╚Öi ini╚Ťiale. ÔÖŽ Evangheliarul slavo-rom├ón de la Sibiu = carte de cult, cuprinz├ónd primul text ├«n limba rom├ón─â cu litere chirilice cunoscut p├ón─â azi, tip─ârit─â la Sibiu ├«ntre 1551 ╚Öi 1553 (deci cu aproape un deceniu ├«nainte de Coresi) de Filip Moldoveanu, care a tip─ârit ╚Öi Catehismul luteran. Evanghelia dup─â Matei din acest evangheliar este o traducere din slavon─â ├«n rom├ón─â, la care s-a folosit ╚Öi textul german al Bibliei lui Luther. Constituie un important monument de limb─â veche ╚Öi de cultur─â rom├óneasc─â ╚Öi a fost publicat de Academia Rom├ón─â pentru prima oar─â ├«n anul 1971. [Var.: evangheli├ęr, vangheli├ír s. n.].

Evangheliar dex online | sinonim

Evangheliar definitie

Intrare: evangheliar
evangheliar substantiv neutru
  • silabisire: -li-ar
evangeliar