22 definiții pentru evaluare
evalua vt [At: MARIN, PR. I, XXVII/8 / Pzi: ~uez / E: fr évaluer] 1-2 A aprecia valoarea (în bani). 3 A aprecia în unități de măsură corespunzătoare valoarea unei mărimi. 4 (D. lucrări, teze, teste etc.) A nota. evaluare sf [At: ENC. ROM. I, 514 / Pl: ~uări / E: evalua + -re] 1 Apreciere a unei valori (în bani). 2 Apreciere în unități de măsură corespunzătoare a valorii unei mărimi. 3 (D. lucrări, teste etc.) Notare. EVALUÁ, evaluez, vb. I.
Tranz. A determina, a stabili prețul, valoarea, numărul, cantitatea etc.; a calcula, a socoti. ♦ A prețui, a estima. [
Pr.:
-lu-a] – Din
fr. évaluer. EVALUÁRE, evaluări, s. f. Acțiunea de
a evalua și rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, prețuire. [
Pr.:
-lu-a-] –
V. evalua. EVALUÁ, evaluez, vb. I.
Tranz. A determina, a stabili prețul, valoarea, numărul, cantitatea etc.; a calcula, a socoti. ♦ A prețui, a estima. [
Pr.:
-lu-a] – Din
fr. évaluer. EVALUÁRE, evaluări, s. f. Acțiunea de
a evalua și rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, prețuire. [
Pr.:
-lu-a-] –
V. evalua. EVALUÁ, evaluez, vb. I.
Tranz. A determina, a stabili prețul, valoarea, numărul, distanța, durata, cantitatea; a calcula, a socoti, a aprecia, a estima.
Pagubele provocate de inundații au fost evaluate la cîteva zeci de milioane de lei. ◊
Refl. pas. Normele de lucru executate se evaluează în zile-muncă, după categoria de muncă în care se încadrează lucrarea respectivă. STAT. GOSP. AGR. 34. – Pronunțat:
-lu-a. EVALUÁRE, evaluări, s. f. Acțiunea de
a evalua și rezultatul ei; apreciere, prețuire, calcul.
Cînd îți arde casa, întîi stingi focul și pe urmă faci cercetări și evaluări. CAMIL PETRESCU, T. II 500. – Pronunțat:
-lu-a-. evaluá (a ~) (-lu-a) vb.,
ind. prez. 3
evalueáză, 1
pl. evaluắm (-lu-ăm); conj. prez. 3
să evaluéze (-lu-e-); ger. evaluấnd (-lu-ând) evaluáre (-lu-a-) s. f.,
g.-d. art. evaluắrii (-lu-ă-); pl. evaluắri evaluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. evaluéz, 3 sg. și pl. evalueáză, 1 pl. evaluăm (sil. -lu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. evaluéze (sil. -lu-e-); ger. evaluând (sil. -lu-ând) evaluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. evaluării (sil. -lu-ă-); pl. evaluări EVALUÁ vb. a aprecia, a calcula, a estima, a măsura, a prețui, a socoti, (livr.) a priza, (înv. și reg.) a prinde, (înv.) a prețălui, a sămălui. (A ~ valoarea unui obiect.) EVALUÁRE s. 1. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimație, măsurare, prețuire, socotire, (reg.) prețuială, (înv.) prețăluire. (~ valorii unui obiect.) 2. estimare, estimație, (fig.) bilanț, socoteală. (O sumară ~ ne arată că...) EVALUÁ vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unui bun, a unui lucru etc.; a prețui, a aprecia, a estima. [Pron.
-lu-a, p.i. 3,6
-uează, ger.
-uând. / < fr.
évaluer].
EVALUÁRE s.f. Acțiunea de a evalua și rezultatul ei; prețuire. [<
evalua].
EVALUÁ vb. tr. a stabili valoarea aproximativă a unui bun, a unui lucru etc.; a aprecia, a estima. (< fr.
évaluer)
A EVALUÁ ~éz tranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina calitativ și cantitativ stabilind prețul sau valoarea; a prețui; a aprecia; a estima. 2) (greutatea, durata, măsura, cantitatea, numărul, mărimea unui lucru) A determina cu aproximație. [Sil. -lu-a] /<fr. évaluer evaluà v. a prețui valoarea, a fixa prețul.
*evaluéz v. tr. (fr.
évaluer, it.
evalúto, -áre, d.
valúta, valoare. Cp. cu fr.
saluer, lat.
salutare). Estimez, prețuĭesc.
EVALUA vb. a aprecia, a calcula, a estima, a măsura, a prețui, a socoti, (livr.) a priza, (înv. și reg.) a prinde, (înv.) a prețălui, a sămălui. (A ~ valoarea unui obiect.) EVALUARE s. 1. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimație, măsurare, prețuire, socotire, (reg.) prețuială, (înv.) prețăluire. (~ valorii unui obiect.) 2. estimare, estimație, (fig.) bilanț, socoteală. (O sumară ~ ne arată că...) Evaluare dex online | sinonim
Evaluare definitie
Intrare: evalua
evalua verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: evaluare
evaluare substantiv feminin