Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru etnic

etnic, ~─â [At: C. CANTACUZINO, ap. CM. I, 7 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ethnique, lat ethnicus] 1-2 smf, a (├Änv) (Persoan─â) care se ├«nchin─â la idoli Si: idolatru. 3-4 smf, a (├Änv) (Persoan─â) care apar╚Ťine altei religii dec├ót cea cre╚Ötin─â Si: (├«vr) etnicesc, p─âg├ón. 5-6 smf, a (Persoan─â) care apar╚Ťine unui popor. 7 a Care este propriu unui popor. 8 a Care se refer─â la un popor. 9 Referitor la formele de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie specifice unui popor. 10 (├Äs) Nume ~ Nume de popor. 11 a (Rar) Na╚Ťional.
├ëTNIC, -─é, etnici, -ce, adj. Referitor la apartenen╚Ťa la un popor; privitor la formele de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie specifice unui popor. ÔŚŐ Nume etnic = nume de popor. Grup etnic = parte a popula╚Ťiei dintr-o societate vorbind aceea╚Öi limb─â, ├«mp─ârt─â╚Öind acelea╚Öi atitudini, comportamente, tr─âs─âturi mentale etc. ca produs al originii ╚Öi tradi╚Ťiei culturale comune. ÔÇô Din fr. ethnique, lat. ethnicus.
├ëTNIC, -─é, etnici, -ce, adj. Referitor la apartenen╚Ťa la un popor; privitor la formele de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie specifice unui popor. ÔŚŐ Nume etnic= nume de popor. ÔÇô Din fr. ethnique, lat. ethnicus.
├ëTNIC, -─é, etnici, -e, adj. Legat de apartenen╚Ťa la un popor; referitor la formele de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie specifice unui popor. ÔŚŐ Nume etnic = nume de popor.
├ętnic adj. m., pl. ├ętnici; f. ├ętnic─â, pl. ├ętnice
├ętnic adj. m., pl. ├ętnici; f. sg. ├ętnic─â, pl. ├ętnice
ETNIC, -─é adj. Referitor la apartenen╚Ťa la un popor; specific unui popor. ÔŚŐ Nume etnic = nume de popor. [Cf. fr. ethnique, lat. ethnicus, gr. ethnos ÔÇô popor].
├ëTNIC, -─é adj. referitor la apartenen╚Ťa la un popor, la formele de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie specifice unui popor. ÔŚŐ nume ~ = etnonim. (< fr. ethnique, lat. ethnicus)
├ętnic (├ętnic─â), adj. ÔÇô Referitor la apartenen╚Ťa la un popor. Fr. ethnique. Var. etnicesc, adj. (p─âg├«n), din ngr. ß╝É╬Ş╬Ż╬╣¤░¤î¤é, este din sec. XVII, ast─âzi ├«nv. (Murnu 23).
├ëTNIC ~c─â (~ci, ~ce) 1) Care ╚Ťine de ras─â sau de etnie; propriu unei rase sau unei etnii. 2) Care ╚Ťine de cultura material─â a unui popor. /<fr. ethnique, lat. ethnicus
etnic a. care e particular unor popoare.
*├ętnic, -─â adj. (vgr. ethnik├│s). La vechi─ş autor─ş biserice╚Öt─ş, p─âg├«n. Relativ la ras─â, na╚Ťional: influen╚Ťe etnice, nume etnic.
ETNIC (< fr., lat.) adj. Referitor la apartenen╚Ťa la un popor; privitor la formele de cultur─â ╚Öi de civiliza╚Ťie specifice unui popor. ÔŚŐ Nume e. = nume de popor. Grup e. = parte a popula╚Ťiei dintr-o societate vorbind aceea╚Öi limb─â, ├«mp─ârt─â╚Öind acelea╚Öi atitudini, comportamente, tr─âs─âturi mentale etc. ca produs al originii ╚Öi tradi╚Ťiei culturale comune. ├Äntr-o societate, g.e. poate fi asimilat c├ónd adopt─â modelele culturale comune, sau dominat, atunci c├ónd este controlat ╚Öi i se impune cultura unui alt grup; mai poate fi asociat cu alte grupuri, fiecare p─âstr├óndu-╚Öi ├«ns─â identitatea cultural─â.

Etnic dex online | sinonim

Etnic definitie

Intrare: etnic
etnic adjectiv