etatiza vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~zez / E: fr étatiser] 1 (C. i. bunuri mobile sau imobile, instituții etc.) A trece în administrația statului. 2 A trece în proprietatea statului Si: (rar) a naționaliza, a statiza, a socializa. 3 (Rar; c. i. o instituție particulară de învățământ) A acorda aceleași prerogative cu ale instituțiilor de stat.

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun, o întreprindere sau o proprietate particulară în proprietatea ori în administrarea statului. – Din fr. étatiser.

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun în administrarea statului. – Din fr. étatiser.

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece (un bun) în proprietatea statului. V. naționaliza.

etatizá (a ~) (a trece în proprietatea statului) vb., ind. prez. 3 etatizeáză

etatizá vb., ind. prez. 1 sg. etatizéz, 3 sg. și pl. etatizeáză

ETATIZÁ vb. v. naționaliza.

ETATIZÁ vb. I. tr. A trece ceva în proprietatea statului. V. naționaliza. [< fr. étatiser].

ETATIZÁ vb. tr. a trece (bunuri, întreprinderi) în administrarea statului. (< fr. étatiser)

A ETATIZÁ ~éz tranz. (pământuri, imobile, întreprinderi, instituții, organizații etc.) A trece din proprietate particulară în proprietete a statului; a naționaliza. /<fr. étatiser

*etatíst, -izéz, -ízm, V. stat-.

*statizéz v. tr. (d. stat). Reduc în puterea statuluĭ orĭ asimilez în drepturĭ cu așezămintele statuluĭ. – Fals et- (după fr.).

ETATIZA vb. a naționaliza, (rar) a statiza. (A ~ o întreprindere.)