Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 897434:

ETAJÁ, etajez, vb. I. Tranz. A așeza în etaje, în rînduri suprapuse. Kremlinul... e un rezumat al istoriei Rusiei, etajat și despărțit in epoci de la Ruric și pînă la ultimii autocrați Romanovi. SADOVEANU, C. 45. ◊ Refl. Am sub ochi... o serie de capete care se etajează, o piramidă de efigii care se suprapun. ANGHEL, PR. 147.

Etajare dex online | sinonim

Etajare definitie