estropia vt [At: COSTINESCU / V: (îvr) esturpia / P: ~pi-a / Pzi: ~iez / E: fr estropier] (Frm; c. i. ființe sau părți ale corpului) A schilodi.

estropiat, ~ă a [At: COSTINESCU / V: (înv) stropiat, (îvr) esturpiat / P: ~pi-at / Pl: ~ați, ~e /E: estropia] 1 (D. ființe sau părți ale corpului) Schilodit. 2 (Pex) Neputincios.

esturpia v vz estropia

esturpiat, ~ă a vz estropiat

ESTROPIÁ, estropiez, vb. I. Tranz. A schilodi, a mutila. [Pr.: -pi-a] – Din fr. estropier.

ESTROPIÁT, -Ă, estropiați, -te, adj. Schilodit, schilod, mutilat; p. ext. neputincios, slab, infirm. [Pr.: -pi-at] – V. estropia.

ESTROPIÁ, estropiez, vb. I. Tranz. A schilodi, a mutila. [Pr.: -pi-a] – Din fr. estropier.

ESTROPIÁT, -Ă, estropiați, -te, adj. Schilodit, schilod, mutilat; p. ext. neputincios, slab, infirm. [Pr.: -pi-at] – V. estropia.

ESTROPIÁ, estropiez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A schilodi, a mutila. – Pronunțat: -pi-a.

ESTROPIÁT, -Ă, estropiați, -te, adj. (Franțuzism; despre ființe) Lipsit de unul sau mai multe membre ale corpului; mutilat, schilod. – Pronunțat: -pi-at.

estropiá (a ~) (-pi-a) vb., ind. prez. 3 estropiáză, 1 pl. estropiém (-pi-em); conj. prez. 3 să estropiéze; ger. estropiínd (-pi-ind)

estropiá vb. (sil. -pi-a), ind. prez. 1 sg. estropiéz, 3 sg. și pl. estropiáză, 1 pl. estropiém (sil. -pi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. estropiéze; ger. estropiínd (sil. -pi-ind)

ESTROPIÁ vb. v. mutila, schilodi.

ESTROPIÁT adj. v. mutilat, schilod, schilodit.

ESTROPIÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A schilodi, a mutila (pe cineva). [Pron. -pi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. estropier].

ESTROPIÁT, -Ă adj. (Franțuzism) Schilod, mutilat, schilodit; (p. ext.) neputincios, slab, infirm. [Pron. -pi-at. / cf. fr. estropié].

ESTROPIÁ vb. tr. a schilodi, a mutila. (< fr. estropier)

A ESTROPIÁ ~éz tranz. A face să-și piardă integritatea fizică; a mutila; a schilodi; a sluți. /<fr. estropier

estropia vb. v. MUTILA. SCHILODI.

estropiat adj. v. MUTILAT. SCHILOD. SCHILODIT.