Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 369871:

EXPIATÓR, -OÁRE adj. (Liv.) Care poate șterge, ispăși o greșeală; ispășitor. [Var. espiator, -oare adj. / < fr. expiatoire, lat. expiatorius].

Espiatoriu dex online | sinonim

Espiatoriu definitie