escrocare definitie

2 intrări

21 definiții pentru escrocare

escroca vt [At: BARCIANU / V: exc~ / Pzi: ~chez / E: fr escroquer] A obține prin înșelătorie un profit material Si: a înșela, a pungăși.
escrocare sf [At: DEX / Pl: ~cări / E: escroca] Obținere de bunuri străine prin mijloace frauduloase Si: escrocherie, înșelare.
excroca v vz escroca
ESCROCÁ, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie. – Din fr. escroquer.
ESCROCÁRE, escrocări, s. f. Acțiunea de a escroca și rezultatul ei. – V. escroca.
ESCROCÁ, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie. – Din fr. escroquer.
ESCROCÁRE, escrocări, s. f. Acțiunea de a escroca și rezultatul ei. – V. escroca.
ESCROCÁ, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobîndi prin șiretlic și fraudă bunuri care aparțin altcuiva; a înșela, a pungași.
escrocá (a ~) vb., ind. prez. 3 escrocheáză
escrocáre s. f., g.-d. art. escrocắrii; pl. escrocắri
escrocá vb., ind. prez. 1 sg. escrochéz, 3 sg. și pl. escrocheáză
escrocáre s. f., g.-d. art. escrocării; pl. escrocări
ESCROCÁ vb. a înșela, a pungăși, (Mold.) a șufări, (fam.) a coțcări, a potlogări, a șmecheri. (De ce m-ai ~?)
ESCROCÁRE s. înșelare, pungășire, (fam.) potlogărire. (~ unei persoane.)
ESCROCÁ vb. I. tr. A înșela, a fura prin șiretlicuri, fraude, manopere frauduloase etc. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. escroquer].
ESCROCÁ vb. tr. a săvârși o escrocherie, a înșela. (< fr. escroquer)
A ESCROCÁ ~chéz tranz. A înșela printr-o escrocherie; a păgubi prin manopere frauduloase. /<fr. escroquer
escrocà v. a stoarce viclenește.
*escrochéz, a -ocá v. tr. (fr. escroquer, d. it. scroccare). Fur înșelînd.
ESCROCA vb. a înșela, a pungăși, (Mold.) a șufări, (fam.) a coțcări, a potlogări, a șmecheri. (De ce m-ai ~?)
ESCROCARE s. înșelare, pungășire, (fam.) potlogărire. (~ unei persoane.)

escrocare dex

Intrare: escroca
escroca verb grupa I conjugarea a II-a
excroca
Intrare: escrocare
escrocare substantiv feminin