escortor [At: LTR2, XI, 376 / Pl: ~oare / E: fr escorteur] 1-2 sn, a (Navă sau avion) cu misiune de escortare.

ESCORTÓR, escortoare, s. n. Navă sau avion cu misiune de escortare. – Din fr. escorteur.

ESCORTÓR, escortoare, s. n. Navă sau avion cu misiune de escortare. – Din fr. escorteur.

escortór s. n., pl. escortoáre

escortór s. n., pl. escortoáre

ESCORTÓR s.n. Navă sau avion cu misiune de escortă. [< fr. escorteur].

ESCORTÓR s. n. (aero)navă cu misiune de escortă (2). (< fr. escorteur)

ESCORTÓR ~oáre n. Navă sau avion care escortează (nave comerciale, de transport etc.) /<fr. escorteur

ESCORTOR avion cu misiunea de escortă.