esactitudine sf vz exactitudine

exactitudine sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 212 / V: esa~ / P: eg-zac~ / Pl: ~ni / E: cf fr exactitude] 1-4 Exactitate (1-4). 5 Punctualitate. 6-10 Exactitate (6-10).

EXACTITÚDINE, exactitudini, s. f. Exactitate. [Pr.: eg-zac-] – După fr. exactitude.

EXACTITÚDINE, exactitudini, s. f. Exactitate. [Pr.: eg-zac-] – După fr. exactitude.

EXACTITÚDINE, exactitudini, s. f. (Franțuzism rar) Exactitate. Intră Constantin Lipan, canfruntîndu-și ceasul cu pendulul din perete. Privirea... dovedea respectul exactitudinii. C. PETRESCU, C. V. 89. ◊ Loc. adv. Cu exactitudine = exact, conform cu realitatea. Noi am expus aci, cu exactitudine și cu sinceritate, faptele. ODOBESCU, S. I 504.

exactitúdine [x pron. gz] s. f., g.-d. art. exactitúdinii; pl. exactitúdini

exactitúdine s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exactitúdinii; pl. exactitúdini

EXACTITÚDINE s. 1. v. adevăr. 2. v. exactitate. 3. exactitate, fidelitate. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri.) 4. v. punctualitate. 5. v. rigoare.

EXACTITÚDINE s.f. (Liv.) Exactitate. [Cf. fr. exactitude].

EXACTITÚDINE s. f. exactitate. (< fr. exactitude)

*exactitáte f. (d. exact). Calitatea de a fi exact: a verifica exactitatea unuĭ calcul, exactitatea uneĭ veștĭ. Punctualitate: exactitatea e o formă a politețeĭ. – Și exactitúdine (după fr. exactitude). Ob. egz- (după fr.).

EXACTITUDINE s. 1. adevăr, autenticitate, exactitate, justețe. (S-a confirmat ~ celor spuse de el.) 2. exactitate, justețe, precizie. (~ calculelor.) 3. exactitate, fidelitate. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri.) 4. exactitate, punctualitate. (~ lui e proverbială.) 5. exactitate, precizie, rigoare, rigurozitate, (înv.) scumpătate. (~ științifică.)