Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru eristic─â

eristic, ~─â [At: EMINESCU, S. P. 8 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ├ęristique] 1 a Specific controversei. 2 a Care se refer─â la controvers─â. 3 a Care apar╚Ťine controversei. 4 a Care provine de la controvers─â. 5 a Care posed─â arta controversei. 6 sm Filozof care apar╚Ťine ╚Öcolii din Megara. 7 sf Art─â a controversei care folose╚Öte argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate. 8 smf Adept al eristicii (7).
ER├ŹSTIC, -─é, eristici, -ce, adj., s. f., s. m. 1. Adj. Care apar╚Ťine eristicii, referitor la eristic─â. ÔŚŐ ╚ścoala eristic─â = nume dat ╚Öcolii filosofice din Megara, datorat─â ├«nclin─ârii ei spre controverse. 2. S. f. Art─â a disputei, a controversei, care folose╚Öte argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate. 3. S. m. ╚Öi f. Adept al eristicii. ÔÇô Din fr. ├ęristique.
ER├ŹSTIC, -─é, eristici, -ce, adj., subst. 1. Adj. Care apar╚Ťine eristicii, referitor la eristic─â. ÔŚŐ ╚ścoala eristic─â = nume dat ╚Öcolii filozofice din Megara, datorit─â ├«nclin─ârii ei spre controverse. 2. S. f. Art─â a disputei, a controversei, care folose╚Öte argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate. 3. S. m. ╚Öi f. Adept al eristicii. ÔÇô Din fr. ├ęristique.
er├şstic (referitor la eristic─â) adj. m., s. m., pl. er├şstici; adj. f., s. f. er├şstic─â, pl. er├şstice
er├şstic─â (arta controversei) s. f., g.-d. art. er├şsticii
er├şstic adj. m., pl. er├şstici; f. sg. er├şstic─â, pl. er├şstice
er├şstic─â s. f., g.-d. art. er├şsticii
ER├ŹSTIC, -─é adj. Referitor la eristic─â. ÔŚŐ ╚ścoala eristic─â = nume dat ╚Öcolii din Megara, datorit─â ├«nclin─ârii ei spre controverse. // s.m. ╚Öi f. Adept al eristicii. / < fr. ├ęristique].
ER├ŹSTIC─é s.f. Arta de a controversa, folosind argumente subtile sau artificii sofistice. [< fr. ├ęristique, cf. gr. eristikos < erizein ÔÇô a discuta ├«n contradictoriu].
ER├ŹSTIC, -─é I. adj. referitor la eristic─â. ÔÖŽ ╚Öcoal─â ~─â = nume dat ╚Öcolii filozofice din Megara (Grecia antic─â), datorit─â ├«nclin─ârii ei spre controverse. II. s. m. f. adept al eristicii. III. s. f. arta de a controversa, cu argumente subtile sau artificii sofistice. (< fr. ├ęristique, gr. eristikos)

Eristic─â dex online | sinonim

Eristic─â definitie

Intrare: eristic
eristic adjectiv
Intrare: eristic─â
eristic─â substantiv feminin