eradica vt [At: LM / Pzi: eradic / E: it eradicare, lat eradicare] 1 (C. i. plante, mai ales arbori) A dezrădăcina. 2 (C. i. boli infecțioase, contagioase sau epidemii) A face să dispară. 3 A înlătura complet cauzele care provoacă apariția unui proces patologic Si: (îvp) a stârpi. 4 (C. i. stări de lucruri, manifestări sociale etc.) A face să dispară complet Si: a elimina, a lichida, a suprima.

eradicare sf [At: MDENC / Pl: ~cări / E: eradica] 1 (Liv) Dezrădăcinare (a unui arbore sau a unei plante) Si: (liv) eradicație (1). 2 Înlăturare completă a unei boli infecțioase sau contagioase, a unei epidemii etc. Si: (liv) eradicație (2). 3 Înlăturare completă a cauzelor care provoacă apariția unui proces patologic Si: (liv) eradicație (3) Si: (îvp) stârpire. 4 Dispariție completă a unor stări de lucruri (sau a unor manifestări sociale) Si: eliminare, extirpare, lichidare, suprimare, (liv) eradicație (4).

ERADICÁ, eradichez, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. [Prez. ind. și: eradíc] – Din lat., it. eradicare.

ERADICÁRE, eradicări, s. f. Acțiunea de a eradica și rezultatul ei. – V. eradica.

ERADICÁ, eradíc, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. – Din lat., it. eradicare.

ERADICÁRE, eradicări, s. f. Acțiunea de a eradica și rezultatul ei. – V. eradica.

eradicá (a ~) vb., ind. prez. 3 eradicheáză

eradicáre s. f., g.-d. art. eradicắrii; pl. eradicắri

eradicá vb., ind. prez. 1 sg. eradichéz, 3 sg. și pl. eradicheáză

eradicáre s. f., g.-d. art. eradicării; pl. eradicări

ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi.

ERADICÁRE s. v. dezrădăcinare, stârpire.

ERADICÁ vb. I. tr. (Latinism) A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. [P.i. eradíc. / < lat., it. eradicare].

ERADICÁRE s.f. Acțiunea de a eradica și rezultatul ei; eradicație. [< eradica].

ERADICÁ vb. tr. a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer)

A ERADICÁ ~chéz tranz. A smulge din rădăcini; a dezrădăcina. /<lat. eradicare

eradica vb. v. DEZRĂDĂCINA. STÎRPI.

eradicare s. v. DEZRĂDĂCINARE. STÎRPIRE.