Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru eradicare

eradica vt [At: LM / Pzi: eradic / E: it eradicare, lat eradicare] 1 (C. i. plante, mai ales arbori) A dezr─âd─âcina. 2 (C. i. boli infec╚Ťioase, contagioase sau epidemii) A face s─â dispar─â. 3 A ├«nl─âtura complet cauzele care provoac─â apari╚Ťia unui proces patologic Si: (├«vp) a st├órpi. 4 (C. i. st─âri de lucruri, manifest─âri sociale etc.) A face s─â dispar─â complet Si: a elimina, a lichida, a suprima.
eradicare sf [At: MDENC / Pl: ~c─âri / E: eradica] 1 (Liv) Dezr─âd─âcinare (a unui arbore sau a unei plante) Si: (liv) eradica╚Ťie (1). 2 ├Änl─âturare complet─â a unei boli infec╚Ťioase sau contagioase, a unei epidemii etc. Si: (liv) eradica╚Ťie (2). 3 ├Änl─âturare complet─â a cauzelor care provoac─â apari╚Ťia unui proces patologic Si: (liv) eradica╚Ťie (3) Si: (├«vp) st├órpire. 4 Dispari╚Ťie complet─â a unor st─âri de lucruri (sau a unor manifest─âri sociale) Si: eliminare, extirpare, lichidare, suprimare, (liv) eradica╚Ťie (4).
ERADIC├ü, eradichez, vb. I. Tranz. A smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; p. ext. a st├órpi, a desfiin╚Ťa. [Prez. ind. ╚Öi: erad├şc] ÔÇô Din lat., it. eradicare.
ERADIC├üRE, eradic─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a eradica ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. eradica.
ERADIC├ü, erad├şc, vb. I. Tranz. A smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; p. ext. a st├órpi, a desfiin╚Ťa. ÔÇô Din lat., it. eradicare.
ERADIC├üRE, eradic─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a eradica ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. eradica.
eradicá (a ~) vb., ind. prez. 3 eradicheáză
eradicáre s. f., g.-d. art. eradicắrii; pl. eradicắri
eradic├í vb., ind. prez. 1 sg. eradich├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. eradiche├íz─â
eradicáre s. f., g.-d. art. eradicării; pl. eradicări
ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi.
ERADICÁRE s. v. dezrădăcinare, stârpire.
ERADIC├ü vb. I. tr. (Latinism) A smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; (p. ext.) a st├órpi, a desfiin╚Ťa, a extirpa. [P.i. erad├şc. / < lat., it. eradicare].
ERADIC├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a eradica ╚Öi rezultatul ei; eradica╚Ťie. [< eradica].
ERADIC├ü vb. tr. a smulge din r─âd─âcini, a dezr─âd─âcina; (p. ext.) a st├órpi, a desfiin╚Ťa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. ├ęradiquer)
A ERADIC├ü ~ch├ęz tranz. A smulge din r─âd─âcini; a dezr─âd─âcina. /<lat. eradicare
eradica vb. v. DEZRĂDĂCINA. STÎRPI.
eradicare s. v. DEZRĂDĂCINARE. STÎRPIRE.

Eradicare dex online | sinonim

Eradicare definitie

Intrare: eradica (1 eradic)
eradica 1 eradic verb grupa I conjugarea I
Intrare: eradicare
eradicare substantiv feminin
Intrare: eradica (1 eradichez)
eradica 1 eradichez verb grupa I conjugarea a II-a