ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. Statuie ecvestră. ▭ Nici urmă de luxoasele cupeuri, cu caii lor frumoși ca în sculpturile ecvestre. CAMIL PETRESCU, P. V. 13. – Scris și: equestru (HOGAȘ, M. N. 56). – Variantă: (învechit) ecuéstru, -ă (pronunțat -cues-) (ODOBESCU, S. III 68) adj.

EQUÉSTRU, -Ă adj. v. ecvestru.