EPITROCHÁSM s.n. (Lit.) Figură de stil constând dintr-o serie de enunțuri nominale, formate din cuvinte monosilabice succesive și care se încheie cu un cuvânt bisilabic sau polisilabic. [< fr. épitrochasme, gr. epitrochasmos].

EPITROCHÁSM s. n. figură de stil constând dintr-o serie de enunțuri nominale, formate din cuvinte monosilabice succesive și care se încheie cu un cuvânt bisilabic sau polisilabic. (< fr. épitrochasme, gr. epitrochasmos)

epitrochasm (fr. épitrochasme, gr. epitrokhasmos „vorbire grăbită în cuvinte scurte”), figură constând în scurte enunțuri nominale, exprimate prin cuvinte monosilabice succesive a căror serie se-ncheie printr-un cuvânt bisilabic sau pluri-silabic – ceea ce face ca e. să fie o „figură de ritm”; cuvintele exprimă sau violența sentimentului, sau intensificarea imaginii prin cumulul precipitat de epitete (P). În primul caz, e. este potrivit invectivei: „Traître! Lâche! Insensé!” ( → M., p. 164); În al doilea caz, intenției de a plasticiza: „Il parlait des affaires publiques avec le vieu lord Chatham, le duc de Grafton, le comte de Mansfield, aussi à l’aise après la trentième bouteille qu’avant la première, et son esprit, strict, droit, bref, sec et lourd ne subissait aucune altération dans la soirée.” (Alfred de Vigny; → M., ib.) Sin. diexodos, lat. percussio. Iar când se rezumă pe scurt o expunere, figura poartă numele de anakefaleosis, lat. enumeratio.