Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru epentetic

epentetic, ~─â a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ci, ~ce / E: fr ├ępenth├ętique] (D. sunete) Ap─ârut prin epentez─â.
EPENT├ëTIC, -─é, epentetici, -ce, adj. (Despre sunete, forme lexicale) Ap─ârut prin epentez─â. ÔÇô Din fr. ├ępenth├ętique.
EPENT├ëTIC, -─é, epentetici, -ce, adj. (Despre sunete, forme lexicale) Ap─ârut prin epentez─â. ÔÇô Din fr. ├ępenth├ętique.
EPENTÉTIC, -Ă, epentetici, -e, adj. (Fon.) Apărut prin epenteză. Consoană epentetică.
epent├ętic adj. m., pl. epent├ętici; f. epent├ętic─â, pl. epent├ętice
epent├ętic adj. m., pl. epent├ętici; f. sg. epent├ętic─â, pl. epent├ętice
EPENT├ëTIC, -─é adj. (Despre sunete) Care a ap─ârut prin epentez─â. [Cf. fr. ├ępenth├ętique, gr. epenthetikos].
EPENT├ëTIC, -─é adj. (despre sunete) ap─ârut prin epentez─â. (< fr. ├ępenth├ętique)
epentetic a. adaos prin epentez─â.
*epent├ętic, -─â adj. (vgr. epenthetikÔÇÖos). Ad─âugat pin epentez─â.
EPENT├ëTIC, -─é adj. (cf. fr. ├ępenth├ętique, gr. epenthetikos); ├«n sintagma sunet epentetic.

Epentetic dex online | sinonim

Epentetic definitie

Intrare: epentetic
epentetic adjectiv